Eroi au fost/ Eroi sunt încă
Între personajele, care au ilustrat istoria Bucureştilor şi a ţării, se află desigur şi militarii, oştenii care, în diferite momente cruciale, şi-au adus o contribuţie majoră. De fapt, paginile istoriei româneşti amintesc numeroşi conducători de oşti, domni sau căpetenii ale armatei, mulţi dintre ei deveniţi eroi. Unii dintre aceşti mari generali s-au distins nu numai prin calităţi militare, ci şi prin temeritate, spirit de sacrificiu, ceea ce a făcut să „binemerite” de la urmaşi. Unii dintre ei s-au făcut remarcaţi şi în viaţa politică, culturală.
Cele mai importante momente ale istoriei româneşti moderne şi-au găsit asemenea personalităţi, ale căror nume au fost imortalizate în denumirile unor străzi şi bulevarde, dintre care vom aminti selectiv câteva.
REVOLUŢIA DE LA 1848
Strada Christian Tell
După ce îşi începe cariera militară în armata turcească, împreună cu Ion Ghica şi Nicolae Bălcescu, Christian Tell (1808-1884) a pus bazele Societăţii secrete „Frăţia” care a jucat un rol important în declanşarea Revoluţiei de la 1848. La izbucnirea acesteia, Christian Tell a mobilizat trupele pe care le comandă în sprijinul revoluţionarilor din Ţara Românească, fiind supranumit „sabia revoluţiei”. S-a numărat printre cei cinci membri ai Guvernului provizoriu şi ai locotenenţei domneşti. A militat pentru înfiinţarea şi înzestrarea Gărzii Naţionale, fiind înaintat la gradul de general. După înfrângerea revoluţiei, Christian Tell a fost exilat în insula Chios. După întoarcere a fost participant activ la mişcarea unionistă. A fost de mai multe ori ministru, între 1862 şi 1876.
Bulevardul Gheorghe Magheru
După ce a activat în oastea lui Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru (1802- 1880) a devenit ministru de finanţe în cabinetul revoluţionar din Ţara Românească în anul 1848 şi comandant general al trupelor acestuia. După înfrângerea revoluţiei, s-a exilat în cele din urmă la Viena. În 1857, s-a reîntors în Ţara Românească, desfăşurând activitate politică. Bulevardul căruia i s-a atribuit numele său, prezentat în cuprinsul acestei rubrici, face parte din axele principale ale Capitalei.
RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ
Strada general Gheorghe Manu
După ce face parte din armata prusacă, reîntors în ţară, Gheorghe Manu (1833-1911) a fost însărcinat cu organizarea artileriei române. A fost ministru de război în mai multe guverne şi Primar al Bucureştilor. Cu gradul de general, s-a distins în Războiului de independenţă, fiind primul român decorat cu Virtutea Militară.
Pe strada al cărui nume îl poartă (în perioada comunistă, i s-a atribuit numele unui „Locotenent Lemnea”), se află câteva imobile de patrimoniu, construite la sfârşitul secolului XX şi începutul celui următor, între care Casa Spiru Haret, Casa Niculescu - Dorobanţu (în care a funcţionat, o vreme, şi o şcoală de balet), Casa Theodor Rogalschi. Aici se află şi sediul Institutului de istoria artei.
Strada general Constantin Coandă
După ce a participat la Războiul de independenţă, Constantin Coandă (1857- 1932) a participat la Războiul pentru Independenţă şi s-a numărat printre comandanţi armatei române în Războiul pentru Întregirea Neamului. Se implică în activitatea politică ca membru al Partidului Poporului. De asemenea, a ocupat timp de două mandate funcţia de preşedinte al Senatului.
Strada geneneral Constantin Budişteanu
După ce a participat la Razboiul de Independenţă fiind grav rănit în timpul atacului Plevnei (12 octombrie 1877), Constantin Budişteanu (1838- 1911) se lansează în politică, fiind ales senator şi făcând parte din guvernul liberal al lui D.A. Sturdza ca ministru de Război. Budişteanu a fost decorat cu Virtutea Militară, Steaua României, Crucea trecerii Dunării etc. Desfăşoară o susţinută activitate în cadrul Ligii culturale, înfiinţată la Bucureşti în 1890, care milita în vederea unităţii românilor din toate provinciile româneşti. Strada purtând numele acestui general este unul din spaţiile Bucureştilor pe care se află, în afară de Biserica „Sf.Nicolae“ - Manea Brutaru, construită în 1787, numeroase imobile şi reşedinţe de patrimoniu, construite la sfârşitul secolului XIX, între care Casa general Constantin Budişteanu, Casa Lahovary, Casa Crissovelloni – Cantacuzino, Muzeul Cornel Medrea.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Strada general Ernest Broşteanu
În timpul Primului Război Mondial, Ernest Broşteanu (1869- 1932) a participat la bătălia de la Mărăşeşti. Între 8-24 ianuarie 1918 a primit misiunea de a opera în Basarabia, cu Divizia 11 Infanterie, împotriva bolşevicilor.
Strada general Eremia-Teofil Grigorescu
În timpul Primului Război Mondial, Eremia Grigorescu (1863 -1919) a comandat armatele române în bătălia de la Mărăşeşti. Ulterior, a fost ministru de război în guvernul lui Constantin Coandă (1918). A fost decorat cu medalia din Ordinul Mihai Viteazul. Şi pe această stradă se află o serie de imobile de patrimoniu, construite la sfârşitul secolului XIX, între care Casa Barbu Ştefănescu Delavrancea.
În afară de militarii români care s-au distins în timpul primei conflagraţii mondiale, devenit, pentru români, „Războiul de Reîntregire”, şi memoria unor generali străini, care şi-au dat concursul la acest efort, a fost imortalizată prin atribuirea numelui lor unor străzi ale Bucureştilor.
Strada general Henri Mathias Berthelot
În Primul Război Mondial, Berthelot (1861- 1931) a fost şef de stat major al comandantului-suprem al trupelor franceze pe Frontul de vest. A petrecut şi două perioade în România, ca Şef al Misiunii militare franceze. După încheierea păcii, Parlamentul României l-a decorat pe generalul Berthelot, ca recunoaştere a meritelor sale deosebite, l-a declarat cetăţean de onoare. În 1926, a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Strada care îi poartă numele este unul din spaţiile Capitalei care adăpostesc numeroase imobile înscrise pe Lista monumentelor istorice (opt), ridicate la sfârşitul secolului XIX, între care Casa C. Fonilescu, Casa Robescu, cele mai multe într-o stare avansată de degradare, precum şi Catedrala romano-catolica "Sf. Iosif“, construită în perioada 1875-1880. În ultima vreme, această catedrală s-a aflat în atenţia opiniei publice. O placă aminteşte faptul că ea a fost vizitată de papa Ioan Paul II. De asemenea, au existat numeroase controverse, sfârşite cu o decizie de demolare (fapt unic în istoria contemporană a oraşului !), legate de construirea ilegală, a unui bloc cu multe etaje (prea) aproape de catedrală.
În afară de militarii menţionaţi, mai există şi alţi generali al căror nume îl poartă străzi ale Bucureştilor: Nicolae Dona, Barbu Vlădoianu, Petre Popovăţ, Praporgescu, Traian Doda.
Bineînţeles că mareşalii României, distinşi în timpul Primului Război Mondial, s-au bucurat de privilegiu de a li se fi atribuit numele lor unor bulevarde ale Capitalei.
Bulevardul mareşal Alexandru Averescu
Comandant al Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, Averescu (1859- 1938) a fost considerat drept unul dintre făuritorii victoriei. A fost de asemenea prim-ministru al României în trei rânduri. Este autorul a peste 12 lucrări privitoare la chestiuni militare, membru de onoare al Academiei Române şi decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.
Bulevardul mareşal Constantin Prezan
Considerat drept unul dintre eroii Războiului de Reîntregire a României, între meritele lui Constantin Prezan (1861-1943) se numără şi întocmirea planurilor de campanie din vara anului 1917 şi din 1918- 1919. A fost membru de onoare al Academiei Române.
În ceea ce priveşte generalii României care s-au distins în timpul celui de Al Doilea Război Mondiali, şi sunt destui atât pe Frontul de est, cât şi pe cel de vest, atribuirea numelui lor unor străzi ale Bucureştilor întârzie. Dacă, pentru perioada comunistă, această omisiune a fost „firească”, astăzi ea apare ca inexplicabilă. În schimb, cu mare grabă a fost atribuit numele generalului Vasile Milea unui bulevard al Capitalei. Ulterior, după dezvăluirea unor aspecte cel puţin controversate ale activităţii sale în timpul Revoluţiei din 1989, au fost exprimate opinii după numele acestui bulevard se cere înlocuit.
Desigur, între eroii, care s-au distins în cursul unor confruntări armate, s-au aflat şi numeroşi soldaţi, numele lor fiind atribuit unor străzi din Bucureşti, care vor face obiectul unui alt episod al serialului.
Fotografiile de actulitate aparţin autorului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
