Ziarul de Duminică

Trebuie timp, rabdare si bani

Trebuie timp, rabdare si bani
26.11.2008, 14:47 381

- Cu ce ganduri ati pasit pe poarta Accademia di Romania?
- Am pasit... ingandurat. Nu e usor sa conduci o institutie care este in acelasi timp misiune diplomatica in strainatate, for stiintific si de formare intelectuala, cu bursieri "Vasile Parvan", si institut cultural romanesc la Roma. Cum poate sa patrunda cultura romaneasca intr-una dintre marile capitale culturale ale lumii dupa aproape jumatate de veac de tacere ori de stridente?
Nu e decat solutia construirii cu migala si a evaluarii corecte a locului pe care-l ocupi prin ceea ce propui Romei, un oras cu 300 de evenimente culturale pe zi - premiere, vernisaje, lansari de carte, concerte, colocvii stiintifice.
Poti sa adaugi doua-trei evenimente pe luna la miile oferite publicului italian. Cum sa fii bagat in seama? Raspunsul, poate parea o banalitate, e unul singur: calitate si, mai ales, integrare in spiritul cultural al locului. Trebuie timp, trebuie rabdare, trebuie bani.
- Pe care dintre demersurile antecesorilor doriti sa le continuati?
- Ani multi dupa razboi, Accademia di Romania nu si-a indeplinit menirea. Dupa 1990, lucrurile s-au reasezat, treptat, pe fagasul firesc.
Cand era director Zoe Dumitrescu Busulenga, s-au reluat activitatile academice, sub directoratul lui Marian Papahagi s-au reinstituit bursele "Parvan" de formare in domeniul umanist, sub directoratul predecesorului meu imediat, Dan Eugen Pinetta, s-a reluat publicarea revistei Ephemeris Daco-Romana, iar Accademia di Romania a fost reprimita in Uniunea Internationala a Institutelor de Arheologie, Istorie si Istoria Artei din Roma. Sunt exact liniile pe care Accademia di Romania va merge inainte: activitate academica, bursieri "Parvan", revista. Am avut onoarea de a fi, in 15 octombrie, gazda deschiderii Anului Academic al Institutelor Straine din Roma, prilej cu care am prezentat institutia noastra, biblioteca si pe noii bursieri "Parvan". Ca institut cultural roman, vom continua organizarea evenimentelor cu mare vizibilitate, care devin treptat traditie si "brand" al institutiei, de pilda Spazi aperti din luna iunie: o increngatura de expozitii de arta plastica, concerte, spectacole de teatru si balet, sustinute de bursierii nostri si ai celorlalte academii straine din Roma.
- Ce proiecte noi intentionati sa propuneti?
- Deoarece in momentul de fata, prin sistemul de rotatie existent in Uniunea Internationala a Institutelor Straine din Roma, fac parte din Comitetul de Conducere al Uniunii, am propus organizarea unor colocvii comune, pe specialitati, ale bursierilor institutelor si academiilor din Roma. Proiecte culturale pentru anul viitor avem multe. Vom vedea cum sta Institutul Cultural Roman cu banii. Amintesc deocamdata colocviul international "Eugen Ionescu" (va fi centenarul nasterii sale), colocviul international Anul 1989 in Europa, expozitia retrospectiva Zoe Vida Porumb (tapiserie si broderie), lansare de carte Herta MŸller.
- Actualul moment politic italian nu pare favorabil relatiilor culturale romano-italiene. Procesul lui Mailat este intens mediatizat. Ce strategie intentionati sa adoptati in acest context?
- Singura care mi se pare corecta: aceea a comportamentului normal. Fiecare raspunde de faptele sale. La intalnirea dintre intelectualii italieni si romani, gazduita de Accademia di Romania, italienii au spus intr-un glas: intensitatea mediatizarii cazului Mailat in Italia s-a datorat, in buna parte, momentului politic intern - campania electorala -, iar presa voastra romaneasca n-a facut decat sa-l amplifice si mai mult. Sa va mai spun ceva: n-am observat nici la intalnirile pe care le am cu directorii academiilor si institutelor straine din Roma, nici la publicul italian care vine la concertele si expozitiile noastre ori a asistat la recentul colocviu international despre parintele Andrei Scrima vreo retinere, vreo reactie ostila. Nu am de gand sa amestec in nici un fel Accademia di Romania in probleme ori discutii care-i sunt straine prin statutul si nivelul sau.
- O institutie de anvergura si prestigiul Accademia di Romania nu poate functiona doar cu entuziasmul unui director si a doi-trei colaboratori. Cum poate fi ea sprijinita eficient de forurile din tara?
- Suntem mai multi, ceea ce nu inseamna ca suntem destui. Am un director adjunct pentru programe culturale, doi referenti de specialitate, o bibliotecara, un referent administrativ, o secretara-contabila destoinica, un personal de serviciu devotat. Am colaborat excelent pana acum cu acesti oameni, ca si cu lectorii de romana la universitati italiene care stau la noi si fac cursuri gratuite de romana in spatiile noastre. Cei 12 bursieri "Parvan", cei vreo 25 de studenti cu burse romanesti ori italienesti (suntem vreo 60 de suflete care locuim, lucram si ne facem idealuri in aceasta casa) dau si ei o mana de ajutor.
Va voi spune mai intai ce ne trebuie. Ne trebuie bani, ceea ce este problema guvernului roman, adica a Ministerului de Externe si a Institutului Cultural Roman. Ne trebuie carti, ceea ce este problema Academiei Romane si a Ministerului Educatiei. Ne trebuie un sistem de relatii cu forurile din tara care sa-mi permita sa-mi tin cuvantul. Adica sa-si tina si ele cuvantul. Cand creionezi un plan anual si incepi tratative care implica bani si programari, nu poti sa navighezi prea mult pe apele incertitudinilor, caci partenerii te lasa... balta.
Acum va spun ce nu ne trebuie: bombardamentul vesnic cu cereri de cazare. Nu suntem hotel. Asiguram cazarea, in masura posibilitatilor, celor care au de ce sa se afle in Roma, cu scopuri stiintifice, culturale si de invatamant, nu pentru turism mascat. Nu ne trebuie apoi propuneri de colaborari culturale din tara facute pompieristic, dupa ureche si amicitii. Din Roma lucrurile se vad altfel decat din tara. Si, probabil, mai realist.
- Acum 10 ani va aparea volumul Civilizatia romana in Dacia. Prezenta dvs. la Roma va prilejui aprofundarea vechilor studii?
- Sa va spun drept, deocamdata n-am avut timp sa ma gandesc la mine. Logic ar fi sa-mi orientez cercetarile spre acele aspecte ale specialitatii mele - istorie si arheologie romana - pentru care Roma imi ofera piste si argumente noi.
- Ati abandonat arheologia pentru diplomatie? Cand si cum veti mai sapa la Potaissa? Veti face naveta Roma - Turda?
- Chiar o naveta Roma - Turda... ar fi mult spus. Am insa colaboratori fideli la Cluj si la Turda, prin care cercetarile noastre vor continua. N-am taiat nici un fel de contacte, nici cu universitatea clujeana, nici cu al sau Institut de Studii Clasice pe care-l conduc in continuare. Imi indrum pe mai departe doctoranzii. Chiar acum pregatesc un raport pentru proxima sedinta a Comisiei Nationale de Arheologie. Ma voi bate, ca si pana acum, pentru patrimoniul arheologic cu vreun primar, cu vreun consiliu local... Sa nu se bucure nimeni, n-au scapat de mine.

AFACERI DE LA ZERO