Muzeul National de Arta al Romaniei gazduieste, in Sufrageria Regala, timp de trei luni, peste 300 de bijuterii si obiecte de arta, provenite din 17 colectii, realizate intre anii 1940 si 2000 de faimosul creator elen Ilias Lalaounis.
Orfevru, bijutier, artist, designer si academician (de curand, este membru al celebrei Academie des Beaux Arts din Paris), Lalaounis are acum 88 de ani. Dintre care, peste 60 au fost daruiti minutiei de a imagina, cu uluitoare indrazneala, si de a construi, cu certificata maiestrie, propriul sau univers fabulos al bijuteriei.
Viziunea artistului grec e naucitoare prin amplitudinea si ambitiile ei titanice. O parte din colectiile expuse se inspira din istoria civilizatiei tarii sale (Paleolitic-Neolitic, Minoica-Miceniana, Ilion, Clasic-Elenistica, Bizantina) sau din motive si simboluri ale altor culturi (De la zidurile din Constantinopol la Turnul Londrei, Arabescuri, Soliman Magnificul si De la Luristan la Persepolis, Extremul Orient sau Amerindiana).
Alte sectiuni cuprind exponate sugerate de astronomie si biologie (Biosimboluri, Miscare in spatiu, Coregrafism), sustrase din universul vegetal (Flori de camp din Grecia) ori entomologic (Microcosm) sau chiar imaginate de desenele spontane ale copiilor (colectia Fantezii in argint).
"Fiecare piesa de bijuterie are povestea ei" - spune orfevrul ale carui creatii au fost purtate de-a lungul vremii, dincolo de trend, dar foarte aproape de inima, de femei celebre, precum Maria Callas, Jackie Onassis, Elizabeth Taylor sau Angela Molina.
Ilias Lalaounis este el insusi o poveste. De urmarit, cu sufletul la gura, prin Sufrageria Regala de la Palat. Expozitia de la Palat se intituleaza Tribut magnificentei. De ce ar pretinde ea tribut? Si in ce ar consta acesta? Vast program! Hefaistos, fiul lui Zeus si al Herei, da! a platit tribut. Era infirm, iar betesugul lui se datora disjunctiei a doua posibile cauze legendare: fie fusese aruncat de Zeus din inaltul cerului, fiindca, in cursul unei dispute conjugale, copilul luase apararea mamei, fie ca, rusinata de faptul ca nascuse un estropiat, Hera l-a zvarlit pe fat in mare, de unde a fost luat si crescut de Tethys.
In orice caz, neclar. Extrem de limpede este insa opera schiopului. Caci, din mainile zeului faurar a iesit magnificenta insasi: pentru parinti, din partea fiului recunoscator - un tron de aur pentru Hera si trasnetele pentru Zeus, apoi, armele lui Ahile lucrate la rugamintea mamei adoptive, Tethys, dupa aceea, faimosul colier al Harmoniei si multe, multe altele. Tributul sau insa a palit in fata perfectiunii.
Ilias Lalaounis nu plateste niciun fel de bir. Sau poate ca unul mic tot i se pune la nota de plata. Probabil fiindca e grec, iar faima si maiestria lui sunt gata sa se suprapuna atributelor stramosului sau, cu sediul atelierului pe muntele Etna. Deci, omagiu!
Dincolo de acestea, contemporanul nostru este un om liber. Liber sa plasmuiasca in aur si pietre pretioase absolut orice. De la flori de camp, libelule, pandantive, coliere, fibule, planete in miscare si brose, pana la cercei, diademe, bratari, insemne heraldice, celule sanguine, furnici sau abstactiuni carora numai exceptia le da certificat. Daca stam sa socotim, doar aerul i-a mai ramas lui Ilias Lalaounis ca sa-l sculpteze in aur. In rest, a facut tot.
Obstinatia sa linistita, vreme de sase decenii, de a mesteri stralucirea, pune in discutie, fara indoiala, un concept izvodit tot de mintea mosilor sai: kayros. Inseamna momentul potrivit, clipa oportuna (nu aceea "repede ce ni s-a dat" si pe care cumplit pacat este s-o pierdem, cu naivitate, de fiecare data!).
Ragazul speculativ de a sti sa te strecori prin fanta ingusta a neatentiei destinului, spre maruntaiele genotipului sau, in adancime, acolo unde nu exista arbitrar sau haos. Exista doar tihna harului, pacea de inceput a creatiei si ordinea, pe care singur geniul le capata la schimb cu rabdarea. Nu intamplator, acelasi termen, in teologie, descrie forma cantitativa a Timpului, iar, in retorica, momentul scurt cand se iveste imprejurarea ce trebuie fructificata cu toata forta spre a obtine succesul.
Este, daca vreti, acelasi ev de o secunda, dilatat la maximum, ce permite incredibila constructie in ansamblu, dar cuantificand fiecare detaliu, a unei capodopere. Nu importa, oricare, fie ca se numeste Versailles, fie Capela Sixtina, fie Cocosul brancusian ori concertul pentru vioara al lui Mozart.
Atributul magnificentei orfevreriilor lui Ilias Lalaounis este, de fapt, ingemanarea dintre kayros si incumetarea de a avea vedenii. Cine isi sugruma singur libertatea de a privi in acest fel s-ar putea sa plateasca tribut ignorantei. Ca orbetii.
Ilias Lalaounis
S-a nascut in 1920 la Atena, fiind descendentul unei vechi familii originare din Delphi, specializata in orologerie si orfevrerie. Din 1968 isi prezinta creatiile sub propriul nume, in cele cinci case de bijuterii din Atena, Paris, Geneva, New York si Londra. In 1970, face senzatie in lumea bijutierilor cu colectia Blow Up, lansata spectaculos la Paris.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
