Ziarul de Duminică

Baladă pentru nebuni şi bestii/ de Stelian Ţurlea. GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

Autor: Stelian Turlea

09.08.2013, 00:03 136

Gellu Naum

în dialog cu Sanda Roşescu

Despre interior-exterior

Editura Paralela 45

Ediţia a doua. Volumul cuprinde mai multe interviuri cu Gellu Naum, înregistrate la începutul anilor 70. „Initiate ca un joc – scriu editorii –, convorbirile au capatat treptat o tonalitate grava,  pe masura ce poetul isi rememora experientele, a caror intensitate ramasese aproape intacta. Aceste intalniri reveleaza existenta unui poet aflat de partea cealalta, pe „malul albastru” (parafrazand doua dintre titlurile volumelor sale de poezii), intr-o dimensiune interioara care asculta de alte legi sau, mai degraba, care este in afara oricaror legi. Rămasă inedita pana astazi, aceasta carte dezvaluie sensibilitatea intima a unui poet de exceptie a carui viata s-a confundat cu un plan metafizic numai de el stiut.”

 

Florin Lăzărescu

Amorţire

Editura Polirom

Intr-un oras oarecare de provincie traieste un fotograf amator ipohondru, puţin peste patruzeci de ani. Absolvent de Litere, a fost, pe rând, distribuitor de oferte promotionale la un mall, gardian, profesor de limba engleză, iar cu banii strânsi s-a hotărât să-şi deschida un anticariat. Dupa un an închide prăvălia. Aspiră la gloria literară, deşi i se spune: „Nu te băga în rahatul ăsta cu scrisul. Literatura de azi e o industrie, frăţioare, cu critici, editori, vânzători şi cititori frigizi, cărora nu le mai atragi atenţia decât dacă le dai cu parul în cap. O neguţătoreală jalnică.” Peripeţiile eroului atins de alzheimer sunt prilejuri pentru şarje satirice.

Augustin Buzura

Opere complete

Recviem pentru nebuni şi bestii

Editura RAO

Ediţie definitivă îngrijită de Angela Martin. Prefaţă de Ion Simuţ. Reeditare a romanului scris în urmă cu 14 ani, cartea cea mai bună a lui Buzura, la care, mărturiseşte autorul, ţine enorm. „Recviem pentru nebuni şi bestii” este, potrivit criticii literare, un text sumbru, încărcat de îndoieli, în care Buzura descrie ce mai rămâne dintr-o ţară din Est, odată trecută de partea cea bună, scriitorul încercând să afle ce se întâmplă cu nebunii şi cu bestiile dupa ce camerele de luat vederi ale televiziunilor si-au pierdut interesul pentru prăbuşirea Zidului. Cum spune prefaţatorul, este romanul ieşirii din totalitarism, „un roman de diagnoză psihologică şi morală a unei societăţi în tranziţie”.

 

Andrew Nicoll

Dacă citeşti asta înseamnă că am murit

Editura Allfa

Traducere din limba engleză şi note de Ioana Văcărescu. Colecţia Strada Ficţiunii.

Acţiunea se petrece în Germania nazistă. Otto Witte, fost acrobat de circ, stă ascuns în rulota lui, sub o ploaie de obuze ale aliaţilor, aşteptându-şi sfârşitul. Dar, cum nu vrea să moară fără a lăsa o mărturie, se hotărăşte să-şi aştearnă în scris povestea vieţii – o viaţă care numai banală nu se poate numi, căci Otto a fost nici mai mult, nici mai puţin decât regele Albaniei. Megalomanul Otto Witte, acest baron von Münchhausen al zilelor noastre, spune cu mult umor povestea cusută cu aţă albă a încoronării sale. Aventurile se ţin lanţ, presărate la tot pasul cu reflecţii despre timp, despre capriciile memoriei, despre arta mânuirii condeiului şi a sceptrului şi, nu în ultimul rând, despre... mustăţi.

David Vann

Legenda unei sinucideri

Editura Litera

Traducere din limba engleză de Justina Bandol. O carte despre o sinucidere adevărată. Tatăl autorului s-a sinucis la patruzeci de ani, când David Vann avea 14 ani. Scriitorul încearcă să-i traseze traiectoria în viaţă, pentru a-l înţelege şi a se împăca cu sine însuşi. Cartea este alcătuită din şase povestiri, fiecare concentrată în jurul relaţiei dintre tată şi fiu. În nuvela centrală, tatăl şi fiul se izolează de restul lumii într-un uitat ţinut din Alaska, unde ar trebui să se regăsească unul pe celălalt şi să devină mai uniţi. Însă, odată cu venirea iernii, gestul pare sinucigaş pentru amândoi, pentru tatăl vulnerabil şi pentru fiul care nu este decât un puşti de treisprezece ani. Cartea a primit Premiul Medicis Etranger în 2010, Premi Llibreter în Spania, în 2011, California Book Award în 2008 şi Grace Paley Prize în 2007.

 

Clelia Ifrim

Cui aparţine ziua de ieri?

Reflection Publishing LLC

O proză ca o acuarelă japoneză, o povestire străbătută de magic. „Clelia Ifrim – scrie Andrei Zanca – reinvie cu har si seductie povestirea, limpezimea, concizia si farmecul ei. Ea infiripa o  tesatura in care se impletesc echilibrat rasfrangeri de realitate, intrerupte de dialoguri firesti, laconice, ce presupun insa fine sondari launtrice, traversate de un fir poetic ca „un suspin de inger”.Toate se intretes armonios inspre un final ce-si clameaza recurenta lecturii, „ora de seara, cand Dumnezeu coboara in lume sa-si caute copiii pierduti"”. O revelatie si, prin urmare, certitudinea absoluta a unei lecturi incitante si savuroase in orele fertile ale insingurarii.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO