• Leu / EUR4.7559
  • Leu / GBP5.4795
  • Leu / USD4.1941
Ziarul de Duminică

X-Prize.Aventura continua

X-Prize.Aventura continua

Castigat in mod detasat de catre SpaceShipOne, X-Prize a antrenat in cursa 24 de echipe din intreaga lume. Cu forte foarte inegale, dar cu aceeasi dorinta de a reusi, ele au facut sa renasca spiritul vremurilor de inceput ale aviatiei. Sarbatoarea nu s-a terminat. De-acum inainte, X-Prize va fi o competitie anuala, iar miza lui o vor constitui primele zboruri spatiale comerciale. Un text de Cecilia Stroe.




Premiul pe care Si l-a adjudecat SpaceShipOne (SS1), nava spatiala a companiei Scaled Composited, a fost de 10 milioane de dolari. Pe 4 octombrie 2004, SS1 a executat cel de-al doilea sau zbor la peste 100 km inaltime in mai putin de 15 zile de la primul - conditie ce trebuia neaparat indeplinita pentru dobandirea titlului.



Mai multe categorii
Pentru ceilalti 23 de concurenti, insa, nu este totul pierdut. Peter Diamandis, creatorul X-Prize, a decis: competitia se va transforma intr-un eveniment anual si se va desfasura la o baza special construita in New Mexico, Statele Unite. Categoriile la care se va concura vor privi frecventa zborurilor, numarul maxim de pasageri imbarcati, numarul total de lansari, altitudinea maxima si cel mai scurt timp de zbor, pentru a da sanse la glorie mai multor competitori. Obiectivul declarat este clar: capitalizarea eforturilor echipelor care au investit in concurs si recompensarea spiritului lor novator. In acelasi timp, miza comerciala a competitiei nu este deloc de neglijat. Nici unul dintre concurenti nu vrea sa rateze sansa de a se "lansa" pe o piata cu potential foarte mare: cea a turismului spatial sau, mai exact, suborbital.
Nici o legatura insa intre turismul suborbital si Dennis Tito, miliardarul care in 2001 a platit "micuta" suma de 20 de milioane de dolari pentru a petrece o saptamana la bordul Statiei Spatiale Internationale. In cazul X-Prize, este vorba despre zboruri la inaltimea de circa 100 de kilometri, care garanteaza cateva minute de imponderabilitate inainte de intoarcerea pe Pamant - lucru nu chiar atat de dificil de realizat si, mai ales, mult mai putin costisitor.



Branson spatial
Cel care a intuit printre primii potentialul acestei piete a fost Richard Branson. Nababul de la Virgin, deja proprietar al unei companii aeriene, nu a ezitat sa infiinteze Virgin Galactic, o investitie de 20 milioane de dolari. El a cumparat cu licenta tehnologia de constructie a SpaceShipOne si si-a propus ca in doi sau trei ani sa transforme SS1 intr-o nava comerciala capabila sa ofere servicii de turism spatial unor clienti nu neaparat miliardari - pretul biletului urmand sa se ridice la aproximativ 160.000 de euro. Conform celor de la Virgin, circa 7.000 de potentiali turisti s-au inscris deja pe listele de asteptare, printre ei numarandu-se si actorul William Shatner, capitanul Kirk din serialul Star Trek.
Ideea unui concurs international care sa sustina decolarea de pe Pamant a primei nave spatiale private, spargand astfel monopolurile guvernamentale asupra zborurilor in spatiu, este considerata "de geniu";
de altfel, proiectul pare mai mult decat rezonabil in comparatie cu cel
al hotelurilor spatiale gigantice sau cu alte elucubratii futuriste.  In urma succesului de proportii inregistrat, Fundatia X-Prize s-a asociat cu World Technology Network, in scopul de a recompensa si alte tipuri de proiecte.



Spiritul Pionierilor Spatiului
Lor le apartine viitorul. Philip Storm si Eric Meier, ambii in varsta de 26 de ani, sunt singurii angajati ai Space Transport Corporation, companie pe care au fondat-o in 2002 cu unicul scop de a face spatiul accesibil cat mai multor persoane. Pasiunea lui Storm pentru rachete dateaza din copilarie, ca si cea a lui Meier pentru mecanica. S-au intalnit la Aerojet, firma de aeronautica unde lucrau amandoi, iar cand au aflat despre X-Prize nu au mai stat pe ganduri. Au renuntat la slujbe si s-au instalat intr-un hangar unde, impreuna cu cativa colaboratori voluntari, au petrecut 70-80 de ore pe saptamana. Rezultatul a fost Rubicon, o racheta de conceptie clasica, avand diametrul de 1 metru si inaltimea de 8 metri, care poate adaposti in partea sa superioara o capsula pentru echipaj. Nava a fost realizata cu un buget foarte redus: partea electronica a fost cumparata din comert, iar in locul combustibilului lichid cerut de complexele pompe turbo si de injectoare, cei doi au folosit combustibil solid.
Pe 7 august 2004, la Forkes, in statul Washington, racheta a fost lansata fara echipaj, dar a explodat la cateva secunde de la decolare. S-a intamplat din cauza combustibilului de proasta calitate, a explicat Eric Meier fara cea mai mica umbra de descurajare, convins ca incidentul a avut partea lui buna: a atras atentia asupra proiectului.
Urmatorul zbor ar trebui sa aiba loc in timpul lunii noiembrie 2005, dupa care cei doi tineri si-au propus sa prezinte potentialul companiei lor unor investitori, pentru a-l dezvolta. Desi Richard Branson le-a luat-o inainte, facand investitii importante, cei doi sunt siguri ca pe piata zborurilor suborbitale este loc si pentru companiile mici. Argumentul imbatabil al serviciilor oferite de Space Transport Corporation este tocmai pretul biletului. In timp ce Virgin Galactic ii factureaza pe aspirantii astronauti cu 160.000 euro pentru cateva momente de imponderabilitate, STC le va cere doar 10.000 de dolari. Pe piata turismului suborbital, s-a nascut asadar nisa "low-cost", iar prima imbarcare va avea loc la inceputul anului 2006.




Romanii - din nou in spatiu
Daca ti-ai facut studiile la Sibiu - orasul unde Herman Oberth lansa in 1930 una dintre primele rachete cu combustibil lichid -, te poti considera un ins fericit. Este si cazul inginerului Dumitru Popescu, care, in 1998, a fondat ARCA - Asociatia Romana de Cosmonautica si Aeronautica (vezi mai multe detalii la rubrica D-guest, pag. 114). Aflat inca pe bancile facultatii, Popescu s-a lansat in aventura spatiala, impreuna cu un grup de entuziasti, aproape fara resurse financiare. Primul proiect, extrem de ambitios,
a fost acela de a construi un lansator capabil sa amplaseze suborbital un mic satelit. O vreme, membrii ARCA s-au multumit sa produca doar subansambluri care nu necesitau o foarte mare precizie, dar aparitia X-Prize le-a furnizat un nou obiectiv. Cu ajutorul unor sponsori locali, ei au construit un mic lansator (4,5 metri inaltime), echipat cu primul motor de racheta din lume facut in intregime din materiale compozite, mai usor de prelucrat decat metalul. O baza de lansare a fost construita la Capul Midia, contra sumei de 40.000 de euro. Lansarea a avut loc pe 9 septembrie 2004 si a decurs binisor. Nava a atins modesta altitudine de 1,2 km, dar succesul le-a dat aripi "parintilor" ei. Versiunea definitiva a rachetei Orizont, inalta de 16 metri, va putea zbura la mijlocul lui 2005. "Ne-am propus sa urcam la inaltimea de 100 de kilometri", declara Dumitru Popescu, convins ca intr-o buna zi ARCA va trimite un om in spatiu.



Reincarnarea rachetei naziste V2



Atunci cand a aflat de existenta X-Prize, canadianul Jeoffrey Sheerin, designer industrial si om de afaceri, si-a spus ca a venit momentul sa construiasca si el o nava spatiala, indeplinindu-si astfel cel mai arzator vis. Nu s-a apucat sa faca high-tech; s-a gandit ca adevarata afacere ar fi sa actualizeze V2, prima racheta cu raza lunga de actiune, experimentata si definitivata de Werner von Braun in 1944.
Sub numele de Canadian Arrow, sinistra racheta a Germaniei naziste va cunoaste acum o a doua tinerete. Sheerin a cutreierat muzeele in cautarea planurilor motorului, le-a gasit si le-a refacut tridimensional. A dat chiar si peste testele suflantei rachetei si considera ca astfel "a economisit o avere".
O capsula pentru echipaj va inlocui botul bolidului, sistemul de recuperare cu parasuta a fost deja testat, in clipa de fata au loc probe ale motorului, iar o prima lansare este prevazuta sa aiba loc pana la sfarsitul acestui an. Incantati de proiectul lui Sheerin, investitori privati si sponsori au pus mana de la mana si mainile in buzunare si au demarat in Ontario constructia unui centru de antrenament al potentialilor clienti. Pentru primul zbor au fost selectionati sase piloti.
Cu Canadian Arrow, Jeoffrey Sheerin spera, inainte de toate, sa faca bani. El urmeaza exemplul lui Richard Branson, care a estimat ca, in doar cinci ani, piata zborurilor suborbitale va ajunge la o cifra de afaceri de 600 milioane de dolari. Sheerin a intrat in joc tocmai pentru a castiga o parte din aceasta piata; el va vinde biletele la acelasi pret cu cele ale Virgin Galactic, dar considera ca ofera un avantaj in plus: "In timp ce, pentru a fi propulsata in spatiu, SpaceShipOne trebuie ridicata in aer de un avion, racheta noastra decoleaza de la sol. Si cred ca este o senzatie mult mai excitanta."



 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7559
Diferență: -0,0357
Ieri: 4.7576
Azi: 4.1941
Diferență: 0,0072
Ieri: 4.1938
Azi: 5.4795
Diferență: 0,2525
Ieri: 5.4657
Azi: 4.1867
Diferență: -0,0668
Ieri: 4.1895