Aleph Story

ALEPH STORY: Cîţu se bate pe 29 miliarde de euro. PNRR 4.0 se negociază acum. O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

12.05.2021, 18:15 440

O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

 

Dana Ciriperu: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, cum ştim cu toţii în ultimele luni, care a ajuns la episodul patru, vizita la Bruxelles.

Ioana Răduca: A patra vizită la Bruxelles, una dintre multele vizite.

 

Dana Ciriperu: Cine s-a dus la Bruxelles şi cu ce scop?

Ioana Răduca: De data aceasta premierul Cîţu împreună cu ministrul Fondurilor Europene, Ghinea, sunt cei care fac turul oficialităţilor de la Comisia Europeană. Cu ce scop? Ca elevii, ştii cum e, elevii mai puţin silitori ai clasei care nu prea îşi fac tema şi vin de fiecare dată cu o nouă variantă „doamna profesoară, domnule profesor, uitaţi am mai pus o virgulă aici, am rotunjit a-ul acesta, e ok, nu e ok? Luăm notă de trecere? Ce spuneţi?” cam aşa sună povestea aceasta de astăzi.

 

Dana Ciriperu: Trebuia practic să predăm tema pe 30 aprilie anul acesta.

Ioana Răduca: Păi premianţii clasei au depus-o deja, noi suntem aşa, în ultima bancă.

 

Dana Ciriperu: Câte state din UE au depus PNRR?

Ioana Răduca: 14. 14 sunt deja cu proiecte puse pe masă la Comisia Europeană şi din informaţiile pe care le avem nu au absolut nicio emoţie, pentru că ceea ce au depus este mai mult decât în totalitate cu ceea ce caută Comisia la acest moment, ba chiar în presa internaţională au existat speculaţii că cei de la Comisie nu au făcut altceva decât să copieze în cerinţe ceea ce îşi doreau bogaţii din UE, şi atunci a fost pentru ei extrem de simplu să vină cu aceste proiecte, să ceară finanţare pentru ele.

 

Dana Ciriperu: Ok, noi nu am ştiut din prima ce îşi doresc, am mers cu un plan, ni l-au întors înapoi pentru că au sesizat acolo nişte lucruri care nu se încadrau pe finanţarea care se ridică la 30 de miliarde de euro.

Ioana Răduca: Atât mai ţintim, vreo 29,2 miliarde de euro. Dacă îţi aduci aminte, toată povestea asta cu banii pe care UE îi pune la bătaie astfel încât fiecare economie europeană să se redreseze după COVID, spunea preşedintele Iohannis, după întâlnirile de la Bruxelles de acum un an, sunt în sumă de vreo 80 de miliarde. N-a explicat deloc clar ce înseamnă aceşti bani, cum sunt ei împărţiţi, de asta multă vreme toţi am trăit cu impresia că 80 de miliarde este ţinta noastră. Ulterior a venit premierul care a spus „staţi puţin, nu e vorba de 80, sunt doar 40 în PNRR”. E adevărat, până la 80 mai sunt şi alte tipuri de finanţare europeană şi uite aşa suma creşte, dar sunt 40. După care, ştii bine, ne-au trimis cu lecţiile înapoi şi am zis e în regulă, nu suntem în stare să scriem proiecte aşa cum vrea Comisia Europeană de 40 de miliarde, ne mulţumim noi cu vreo 29 şi cred că e evident pentru toată lumea că nu o să luăm cele 29 de miliarde, e aproape imposibil ca după atâta frisuială Comisia să spună „vai, dar toate proiectele sunt în regulă luaţi banii”. Drept pentru care şi de la această sumă o să mai tot scădem. Este o formă de autism la Bucureşti în sensul în care cei de la Comisie au explicat cât se poate de clar că după această criză sanitară experimentată de toţi e nevoie de o abordare diferită a proiectului European. Asta înseamnă în primul rând mult mai mult accent pe digitalizare şi toată lumea s-a îndreptat aici, e vorba şi de ceea ce înseamnă o Europă verde, toată lumea s-a îndreptat aici. Noi, din nefericire suntem în punctul în care nu avem încă autostrăzi, avem WC-ul în fundul curţii, evident că nu ne-am grăbit să scriem proiecte care par dintr-o lume a viitorului pentru noi. Şi atunci, tot ceea ce am scris noi până la acest moment pare de secolul 18 şi Comisia Europeană nu a făct decât să spună „copii, mergeţi acasă, ami scrieţi voi încă odată şi vedem apoi.”

 

Dana Ciriperu: Crezi că am scris acum sau am luat şi din proiecte vechi pentru că suntem obişnuiţi noi jurnaliştii cu proiecte cincinale pe site-urile Ministerului de Finanţe, Ministerului Economiei, planuri care arată foarte bine pe hârtie?

Ioana Răduca: Au făcut de curând o serie de interviuri şi cu europarlamentarul Corina Creţu şi cu preşedintele PNL Ludovic Orban. Corina Creţu spunea că în PNRR nu am făcut decât să luăm cu copy-paste proiecte mai vechi sau am mai făcut o altă, hai să îi spunem direct golănie, am pus şi în PNRR şi am cerut finanţare şi pe alte tipuri de finanţare europeană aceleaşi proiecte. Întrebat şi Ludovic Orban acelaşi lucru a recunoscut cu jumătate de gură, a dat din umeri pe principiul „asta e, până la urmă nu avem funcţionari destui în instituţiile statutului suficient de stoinici care să facă aceste proiecte aşa cum trebuie, drept pentru care, din când în când ne mai furăm singuri căciula şi o mai căutăm dintr-o parte în alta. Şi, evident, toată lumea, când vine vorba de asta dă exemplul Poloniei. Polonia, înainte de aderare a ştiut  ceea ce urmează şi a pregătit mii de funcţionali în ministere astfel încât oamenii să fie pregătiţi, să scrie proiecte europene perfecte. Ca urmare, ştii foarte bine, Polonia este premiantul din această parte a Europei.

 

Dana Ciriperu: Da, cred că e complicat pentru funcţionarii noştri atâta timp cât la noi găsim o grămadă de docmente scrise cu pixul, chiar dacă tu ai trimis o solicitare prin email s-ar putea ca răspunsul să fie scris cu pixul, scanat şi apoi trimis. Acolo suntem.

Ioana Răduca: Ştii cum era la ANAF acel afil cu „cererile online se primesc la etajul 1”. E devărat, dar aceasta ridică întrebarea nu acesta ar fi fost cel mai bun moment pentru a ne digitaliza cu totul şi să ne ducem cu un proiect zdravăn în care să îi cerem  Comisiei Europene bani suficienţi, pentru că bani sunt?

 

Dana Ciriperu: Dar nu am făcut asta? Am mers aşa cum ai spus tu, un proiect în mare parte copy-paste, ne-am întors de nu ştiu câte ori, acum suntem iar, e premierul Cîţu şi ministrul Fondurilor Europene la Bruxelle, încearcă să convingă Comisia, cât timp mai avem?

Ioana Răduca: Până la final de luni. Cel puţin asta ştim oficial. Dar şi aici e un semn de întrebare. Din nefericire nimeni nu a comunicat cu noi, cetăţenii din această ţară, în mod onest. Pentru că practic din ceea ce producem noi aici pleacă bani din România către UE, pentru că şi noi suntem membri cotizanţi, şi noi am putea să beneficiem de banii pe care Europa îi trimite înapoi. Şi ar fi onest, cinstit, politicos, să fim informaţi permanent, astea sunt termenele, astea sunt stadiile proiectelor. Nimeni nu a făcut asta, ne-am trezit că de la 80 de miliarde despre care vorbea preşedintele noi ne ducem cu proiecte de 29, iar la finalul lunii vom constata că nu sunt 29 de miliarde, sunt mai puţine şi că de fapt am lăsat tot gazele, tot irigaţiile.

 

Dana Ciriperu: Putem cere amânare?

Ioana Răduca: Noi putem cere orice, dar ştii cum e, nu e prost cel care cere, e prost cel care dă. Putem cere orice, dar e până la urmă în dezavantajul nostru fiecare zi care trece şi în care noi nu ştim exact ce vrem să facem cu aceste resurse foarte mari de data aceasta pe care Europa le pune la bătaie pentru că nu mai are altă şansă. Îşi doreşte în continuare Uniunea să fie un jucător pe scena mondială. Vrea să se bată de la egal la egal cu Statele Unite, cu China. Nu poţi face asta dacă ai verigi slabe.

 

Dana Ciriperu: Vedem dacă vom cere amânare, eu cred că acolo vom ajunge într-un finla chiar şi după această vizită la Bruxelles. Dar suntem aici ca să relatăm despre asta.

 
AFACERI DE LA ZERO