Aleph Story

ALEPH STORY: Ponderea contractelor de muncă plătite cu salariul minim a crescut de la 7,5% în 2011 la 31,5% în 2019. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU

07.05.2021, 18:15 5136

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU.

 

Adelina Mihai: Două din cinci milioane de angajaţi din România sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Cum am ajuns în această situaţie? Ce ne arată statisticile?

Dan Pavel: Statisticile spun aşa într-o analiză a colegilor de la Ziarul Financiar, că în ultimii 10 ani, din 2011 şi până acum ponderea contractelor de muncă plătite cu salariul minim a crescut de la 7,5% la 31,5% şi în analiza asta sunt trei mari ipoteze pentru situaţia asta. Avem mai puţini muncitori la negru, am greşit un pic cu o parte din municotir din zona asta neagră a economiei, sunt mulţi investitori străini care plătesc salariul minim pentru slariaţi, şi al treilea element, majoritatea joburilor nou create sunt plătite cu salariul minim. Oamenii au fost încurajaţi să îşi ia serviciu după creşterea accelerată a salariului minim, în comparaţie cu ajutorul social. Cifrele sunt mari, creşterea e mare, dar să nu uităm ce însemna salariul minim în 2011, era 670 de lei, acum totuşi a depăşit 2.000 de lei pentru salariul minim.

 

Adelina Mihai: vorbim de sume brute, da, că după impozitare tot rămâi cu un nivel de sub 2.000 de lei net. Ce voiam eu să spun e că a crescut ponderea angajaţilor cu salariul minim, însă, dacă ne uităm un pic în trecut, vedem că acest salariu minim, creşterea salariului minim făcută prin Ordonanţă de Guvern a dus la o creştere generalizată a salariilor din economia românească pentru că dacă ne uităm prin comparaţie cu alte state europene, noi am avut cea mai mare creştere salarială anuală în ultimul deceniu. Salariile creşteau cu o medie de 8-9-10% de la an la an şi toată Europa era „vai, ce faceţi voi acolo?”. Dar, de fapt, noi având atât de mulţi angajaţi cu salariul minim şi creşterea s-a aplicat în general.

Dan Pavel: Ăsta ar fi riscul, să spunem, în situaţia asta în care ştiu că există foarte multe salarii plătite cu salariul minim, depinde foarte mult de decizii politice. În momentul în care politicul decide că salariul minim trebuie să crească cu încă 10% să spunem, o mare parte din economie este afectată, foarte multe companii trebuie automat să îşi reevalueze bugetul.

 

Adelina Mihai: Da, uite şi iniţiativa USR-Plus. Ei şi-au făcut în campania electorală o promovare cu treaba asta cu salariul minim. Deci, dacă tu ai 2 milioane de angajaţi din 5 milioane plătitori de taxe şi tu pui zero taxe, e clar că pierzi foarte mult la bugetul de stat, ai putea să păstrezi şi salariile de la stat sau pensiile, dacă tu pui zero taxe pe salariul minim. Noi avem o taxare foarte mare pe salarii iar ca să ai  1.000 de euro salariul, costul total al angajatorului este de undeva 1.700 de euro. E taxare mare pe salarii mici pentru că sunt foarte multe.  

Dan Pavel: Totuşi e o imagine care nu reflectă chiar realitatea, să spunem, sunt multe companii care preferă sau se gândesc la tot felul de artificii să spunem să recompenseze în plus angajaţii, cu tot felul de bonusuri, tichete de masă, de vacanţă, etc. Să nu fie salariul prea mare pe cartea de muncă pentru că dările sunt foarte mari.

 

Adelina Mihai: Mai sunt şi bani daţi în plic, suplimentar angajaţilor. În continuare avem munca la gri, că dacă ai un contract cu salariul minim este un contract la gri, nu e ăla negru complet. Eu îmi aduc aminte de o discuţie pe care am avut-o acum câţiva ani. Prin 2012 s-a impus pedeapsa cu închisoarea pentru angajatorii care au mai mult de cinci salariaţi plătiţi la negru. Odată ajunşi în instanţă, evident, judecătorul nu trimitea la închisoare un administrator al unei firme, şi nu a fost niciun astfel de caz în România. Şi într-un interviu pentru Ziarul Financiar şeful Inspecţiei Muncii de la acea vreme a spus că s-a confruntat cu situaţii în care mergea pe teren, pe şantiere de construcţii, găseau patru – cinci oameni care munceau la negru şi angajatorul îl chema „hai bă şi tu, hai şi tu al şaselea ca să intru pe partea asta cu pedeapsa cu închisoarea dacă se poate şi să nu plătesc amenda asta, atât de mare.”

Dan Pavel: Să scap cu închisoare, Doamne fereşte să mai plătesc vreun ban.

 

Adelina Mihai: Exact. Da, deci sunt foarte multe anomalii din acest punct de vedere şi nici angajaţii nu se uită întotdeauna, că ai nevoie de bani, te angajezi şi nu prea contează pentru tine tipul de contract.

Dan Pavel: Pentru foarte multă lume aşa este. Sunt şi sectoare care stau foarte bine la capitolul sindicate şi oamenii de acolo ştiu să îşi negocieze mai mult, mai bine. Dar pentru mare parte dintre angajatori aşa este, nu prea au ce să comenteze. Acceptă ce le terce angajatorul, numai să aibă un loc de muncă.

 

Adelina Mihai: Noi vorbim de aici, din Bucureşti, de unde de bine de rău mai găseşti un loc de muncă, dar să ne gândim la Suceava. Dacă refuzi o ofertă cu salariul minim ce se întâmplă? Nu prea ai multe opţiuni pe piaţa muncii.

Dan Pavel: Atmosfera totuşi s-a schimbat faţă de ce se întâmpla înainte de 2010, generaţia noastră cam în acea perioadă a intrat în câmpul muncii. Înainte de perioada asta, de venirea multinaţionalelor, companiilor mari care au angajaţi mulţi şi pe bune, cu contracte, erau foarte mulţi angajaţi care lucrau la negru, care primeau bani în plic, aveau salariul minim pe hârtie şi ei putea să câştige de câteva ori mai mult. Totuşi, mi se pare că venirea asta a multinaţionalelor a mai civilizat puţin piaţa muncii şi minim, neminim contractele există şi mecanismul funcţionează.

 

Adelina Mihai: Oricum ar fi suntem pe o tendinţă de creştere şi cu salariul minim, acuma mai sunt două state în faţa noastră în topul cel mai mici salarii minime din Europa, Bulgaria şi Lituania, au salarii minime mai mici. Dar dacă ne uităm la cât avem noi, 300 - 400 de euro, faţă de Luxemburg care are 2.000 de euro.

Dan Pavel: Hai să ne uităm mai aproape, să ne uităm la unguri, că diferenţa nu e mare, cred că au spre 600 de euro, dacă nu mă înşel, să ne ducem măcar spre ei.

AFACERI DE LA ZERO