Pentru prima data, sub a V-a republica, Franta a spus a??nua?? unui referendum asupra Europei.
In 1972, francezii aprobasera cu 68% intrarea in Comunitatea Economica Europeana a Marii Britanii. In 1992 au aprobat, la limita, Tratatul de la Maastricht. Duminica, insa, au respins masiv Constitutia Europei, 55% dintre francezi pronuntåndu-se impotriva ei. Rezultatul referendumului are un efect imediat pentru politica franceza. Este asteptata demisia premierului Jean-Pierre Raffarin. Pe termen mediu, a??nua??-ul francez va atinge intreaga Europa, inclusiv Romånia.
Acest lucru se intåmpa pentru ca Tratatul constitutional urma sa fixeze reguli mai clare in privinta modului de functionare a institutiilor europene. Redactarea Constitutiei a fost o reactie la Tratatul de la Nisa, dupa regulile caruia functioneaza, in prezent, Uniunea. Dar extinderea cu noi membri a facut necesara modificarea regulilor, in sensul simplificarii modului de luare a deciziilor. Votul negativ ar insemna, teoretic, respingerea nu doar a regulilor, ci chiar a motivului pentru care ele au fost inventate: extinderea cu noi membri. Dar nu aceasta este intreaga realitate.
De ce au spus nu?
Victoria a??nua??-ului este rezultatul unei alchimii politice inedite: a conjugat votul protestatar intern si votul antieuropean care pare sa creasca, in Franta, ca pondere - expresie a crizei politice, a neincrederii electoratului fata de sistemul politic intern.
Trebuie amintit ca, in Franta, referendumul de duminica se inscrie intr-o serie de scrutine atipice: primul tur al alegerilor prezidentiale din 2002 (cånd extremistul Le Pen a ajuns in turul al doilea) a pus in evidenta respingerea de catre francezi a sistemului politic. Alegerile regionale au fost marcate de un vot-sanctiune fata de guvernul pe care, probabil, aceasta ultima consultare populara il va matura de la putere. Si, in sfårsit, alegerile europene din 2004 au fost dominate de un absenteism major (57,3%), tocmai cånd in discutie se afla reprezentarea Frantei in Uniune. Constructia europeana pare a fi victima colaterala a acestui ultim scrutin.
Rezultatul sau era anticipat de sondajele de opinie care dadeau ca sigura victoria lui a??nua??. Asta nu i-a scutit pe liderii francezi si europeni de uluiala de dupa.
O uluiala rezumata, intr-un articol scris ieri de renumitul politolog britanic Timothy Gaeton Ash pentru The Guardian: a??Respingerea Europei de catre francezi seamana cu un refuz al englezilor de a consuma carne de vita sau cu un refuz al rusilor de a bea vodca.a?? Iar Ash se explica. Franta este principalul arhitect al constructiei europene si unul dintre partizanii Uniunii si de aceea votul lor este cu atåt mai bizar. Pe de alta parte, Ash spune, in alte cuvinte, ceea ce fostul presedinte al Comisiei Europene, francezul Jacques Delors, remarca cu multi ani in urma. Uniunea s-a construit la fereala de ochii cetatenilor ei.
Cåt timp birocratii au construit Europa lucrurile au mers. Constructia Europei presupune sacrificii, unul dintre acestea fiind pierderea unei parti a identitatii nationale si a influentei. a??Francezii au spus nu in fata a ceea ce Europa a devenit de la caderea Zidului Berlinului. Au spus nu unei Uniuni Europene unde Franta nu mai detine pozitia de vårf. Au spus nu perspectivei aderarii Turciei. Au respins reformele economice. Si, bineinteles, au spus nu voracelui Jacques Chirac, cåt si guvernelor si elitelor franceze care i-au dezamagit. Refuzul a fost determinat de teama. Teama de a-si pierde locurile de munca, teama de emigrare, teama de schimbarea??, scrie Ash.Va fi oare data de 29 mai 2005 marcata in cartile de istorie drept inceputul sfårsitului Uniunii Europene? Ash crede ca da: a??Toate incercarile anterioare de a uni Europa au esuat. De ce ar face aceasta exceptie?a?? Si continua: a??un nu pronuntat de francezi ii va incuraja si pe olandezi sa dea acelasi raspuns, iar daca doi membri fondatori ai UE resping tratatul, danezii si polonezi nu se vor simti obligasi sa-l aprobe in toamnaa??. a??Una dintre cele mai mari probleme ale UE este faptul ca oameni din tari diferite formuleaza obiectii din motive atåt de diverse si incompatibile incåt nu poate fi multumit un segment fara a ofensa un altula??, observa comentarorul britanic.
Ratificarea va continua
Franta, una dintre tarile fondatoare ale Uniunii, a devenit, prin votul de duminica, prima tara din UE care respinge Tratatul constitutional. Inainte de scrutin, crezånd ca ii va determina pe francezi sa spuna a??daa?? politicienii europeni au lansat variante apocaliptice: UE se va prabusi. Franta va fi izolata. Europa nu va mai insemna nimic pe scena lumii. In parte acestea au continuat si dupa aflarea rezultatului. Dar ideea centrala a fost, de aceasta data, ca Europa nu se va prabusi, in ciuda regresului inregistrat in urma votului. a??Tratatul nu este morta??, a spus presedintele in exercitiu al UE, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. a??Ratificarea Constitutiei europene trebuie sa continuea??, a subliniat el. Acest vot este a??un regres pentru procesul de ratificare a Constitutiei, dar nu reprezinta sfårsitul saua??, a declarat cancelarul german Gerhard Schroeder, care s-a implicat activ pentru a-i convinge pe francezi sa aprobe textul.
Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a lansat si el un apel pentru continuarea procesului de ratificare. a??Regretam aceasta alegere facuta de un stat membru care de 50 de ani este unul dintre motoarele esentiale ale constuirii viitorului nostru comuna??, se arata intr-o declaratie comuna semnata de presedintii Comisiei si Parlamentului European, Durao Barroso si Josep Borrell.
Chiar inainte de aflarea rezultatelor, presedintele francez Jacques Chirac - pe care presa din Franta il indica drept principalul voinovat pentru esec - a spus, intr-o declaratie solemna, ca a a??luat acta?? foarte rapid de a??decizia suveranaa?? a francezilor. Franta a??ramåne in Uniunea??, a afirmat el. Insa acest vot negativ a creat a??un context dificil pentru apararea intereselor noastre in Europaa??, a subliniat Chirac.
El a lasat sa se inteleaga ca in urmatoarele zile il va inlocui din functie pe premierul foarte nepopular Jean-Pierre Raffarin.
Ziarele din Franta au tinut ieri sa puna lucrurile la punct. Principalele cotidiene apreciaza ca acest esec va reprezenta un veritabil seism, in primul rånd pentru presedintele Jacques Chirac si abia in al doilea pentru intreaga clasa politica a tarii.
Votul din Franta ar putea avea un efect si in alte tari, ca Olanda, unde måine se va organiza referendumul asupra aceluiasi text. Potrivit sondajelor, tabara opozantilor beneficiaza de un avantaj. Ce se va intåmpla in acest caz?
Majoritatea reprezentantilor institutiilor europene s-au pronuntat, duminica seara, dupa votul francez, in favoarea continuarii procesului de ratificare a Constitutiei UE in statele membre.
Presedintii institutiilor europene au justificat continuarea procesului de ratificare, care va trebui incheiat påna la sfårsitul anului 2006, prin faptul ca fiecarui popor ii trebuie recunoscut dreptul de a-si exprima propriile opinii si prin faptul ca este dificil de intrerpretat un vot francez dat pe considerente diferite.
a??Exista o alta problema, anume aceea ca suntem 25 si ca mesajul din celelalte tari este exact inversa?? celui transmis de votul negativ al francezilor, a observat presedintele Comisiei Europene, Durao Barroso.
a??Daca måine am modifica tratatul astfel incåt sa-l facem acceptabil pentru Le Pen (liderul extremnei drepte franceze, care s-a pronuntat pentru a??nua?? - n.n.), acesta ar fi respins in aproape intreaga Europaa??, a subliniat liderul in exercitiu al UE Claude Juncker, referitor la posibila renegociere a tratatului in vederea adaptarii la exigentele francezilor.
Fara a mai sugera ca francezii ar putea fi chemati din nou la urne pentru a se pronunta in favoarea Constitutiei, lucru care ar fi a??de prost gusta??, Juncker a declarat ca doreste a??ca francezii sa asculte glasul celorlalte popoarea??.
Liderii institutiilor UE nu au adus in discutie posibilitatea unei crize europene majore, ca urmare a rezultatului inregistrat la referendumul din Franta si au afirmat ca a??Europa continuaa??.
a??Europa a cunoscut, deja, momente dificile si a stiut de fiecare data sa le depaseasca, fiind mai puternica decåt inainte si pregatita sa faca fata provocarilor si responsabilitatilor care ii revina??, precizeaza declaratia comuna adoptata de cei trei responsabili europeni. Totusi, Juncker a subliniat, in numele clasei politice europene, ca aceasta s-a dovedit incapabila sa a??mentina aprinsa flacara proiectului european in constiinta publiculuia??.
PÃ¥na in prezent, noua tari din UE au ratificat deja Constitutia, cel mai recent vot fiind in Germania, care a ales calea parlamentara pentru a aproba textul. Constitutia trebuie ratificata de toti cei 25 de membri ai organizatiei, inainte de octombrie 2006.
Bucuresti: aderarea la UE nu are legatura cu referendumul
Rezultatul referendumului din Franta are implicatii directe asupra integrarii Romåniei si Bulgariei in UE. Unele dintre declaratiile politicienilor vest-europeni au pus intr-o relatie directa votul francez pentru constitutie si continuarea procesului de extindere cu Romånia si Bulgaria. Este cazul crestin-democratilor germani care au cerut Uniunii ca, in cazul unui rezultat negativ inregistrat in Franta, sa ia in calcul amånarea integrarii Romåniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007. Crestin-democratii germani au cele mai mari sanse sa cåstige alegerile anticipate in toamna acestui an. Opozitia germana a primit replica din partea Comisiei Europene. Oficialii de la Bruxelles au amintit ca aceasta tara si-a asumat deja un angajament fata de cele doua state candidate prin semnarea tratatelor de aderare. Autoritatile romåne nu coreleaza votul la referendumul francez cu aderarea Romåniei la UE, totusi presedintele Traian Basescu avertizeaza ca acest deziderat al Romåniei ar putea fi amånat, daca tara noastra nu isi va respecta angajamentele asumate in Tratatul de aderare. a??Esecul referendumului din Franta nu poate sa influenteze data aderarii Romåniei, care la 25 aprilie a semnat Tratatul de aderare la UE, semnat si de celelalte 25 de tari membre ale UE. Aderarea nu depinde decåt de capacitatea noastra, a romånilor, de a fi solidari cu obiectivul integrarii in UE, ceea ce inseamna ca va trebui sa indeplinim toate obligatiile asumate in negociere. Guvernul singur nu poate atinge obiectivul integrarii in UE. Daca vom iesi in strada sa spunem �nu� atunci cånd vor avea loc cresteri de preturi la energia electrica, cånd subventia la minerit va deveni zero sau cånd vor avea loc restructurari in domeniul siderurgiei, cu siguranta vom rata obiective in procesul de aderare la UE. Daca atunci cånd organele statului vor incerca sa se atinga de coruptie si impotriva lor se vor ridica partide, comunitate de afaceri, mass-media, zadarnicind si intimidånd actiunile legale ale statului, cu certitudine integrarea in UE va ramåne doar un deziderat si nu o realitatea??, a declarat ieri purtatorul de cuvånt al Presedintiei, Adriana Saftoiu. Executivul de la Bucuresti considera ca integrarea Romåniei in Uniunea europeana nu este amenintata de rezultatul negativ inregistrat duminica in Franta la referendumul pentru aprobarea Constitutiei Europene. Purtatorul de cuvånt al Guvernului, Oana Marinescu, a declarat luni ca intre votul asupra Constitutiei europene si continuarea extinderii cu Romånia si Bulgaria nu exista nici o corelatie juridica. a??Sunt doua dosare si doua procese distincte. Negocierea aderarii Romåniei la UE s-a finalizat prin semnarea Tratatului, pe cånd procesul constitutional a decurs separat si a fost incheiat cu ocazia Consiliului European de vara din 2004. Aderarea Romåniei la UE nu poate fi conditionata de natura votului nici unui stat membru asupra Constitutiei europenea??, a spus Oana Marinescu. Pentru Guvern, votul francezilor asupra Constitutiei europene nu constituie un a??Nua?? declarat Europei, ci, mai degraba, expresia unei insuficiente comunicari cu cetatenii asupra unui proiect extrem atåt de complex ca Tratatul constitutional, precum si rezultatul unor dificultati politice interne. Totodata, premierul i-a invitat pe toti liderii parlamentari, pe toti presedintii comisiilor de politica externa si pe presedintele Comisiei pentru integrare europeana la o consultare asupra modului in care Romånia trebuie sa raspunda noii realitati economice. a??Uniunea Europeana nu se va prabusi in cazul in care Franta respinge constitutia europeana, pentru ca Tratatul de la Nisa (cel care defineste la momentul actual modul de functionare a institutiilor europene, n.n.) va ramåne in vigoare, dar se va relansa analiza pe fond a valorilor si a bazelor institutionale. Din punct de vedere filosofic va fi un soc, pentru ca se va dovedi ca aceasta constructie intelectuala nu reuseste sa faca fata asteptarilor populatiei, a comentat pentru ZF ministrul integrarii europene Ene Dinga.
Un sfert dintre romåni cred ca Romånia este in UE
Aproape jumatate dintre romåni stiu mai nimic despre Uniunea Europeana, potrivit Barometrului de Opinie Publica realizat in luna mai. Un sfert dintre cei intervievati cred ca Romånia este deja membra a Uniunii Europene. Majoritatea romånilor sunt optimisti cu privire la aderarea tarii noastre la structurile europene, cu exceptia locuitorilor din judetele Constanta si Tulcea si a celor din Maramures, Caras-Severin si Timisoara. a??Dobrogea este cea mai urbanizata zona din tara. Numai circa 30% din populatie traieste la sate, deci gradul de informare este foarte marea??, a explicat pentru ZF Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei ProDeomocratia (APD).
Pirvulescu spune ca locuitorii din Caras-Severin si Timis au contact direct cu Ungaria, care a devenit membra a Uniunii in 2004. a??Oamenii vad, de exemplu, ca produsele din aceasta tara au devenit mai scumpe. Asa se explica pesimismul legat de acest subiect. O mare discrepanta intre numarul celor care sunt pesimisti si al celor optimistilor in privinta aderarii se inregistreaza in Covasna si Harghita. In aceste doua judete, 37% dintre persoanele cu informatii despre Uniunea Europeana sunt optimiste, fata de doar doua procente in råndul pesimistilor. a??Zona este lipsita de pluralism politic si economic. a??Oamenii se informeaza numai din surse maghiarea??, a mai aratat directorul APD. (Andreea Groenendijk)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
