Ce va spune numele Carrefour ? Dar Metro sau Billa? Probabil ca o sa spuneti ca acestea sunt denumirile unor companii straine, care detin magazine in Romania, de unde si dumnevoastra va faceti cateodata (sau intotdeauna) cumparaturile. Stiati insa ca aproape toate produsele pe care le ofera aceste retele de magazine provin din Romania?
In momentul in care "strainii" au intrat pe piata romaneasca, furnizorii locali, obisnuiti cu conceptul "merge si-asa" habar nu aveau ce inseamna "stilul occidental" de lucru - livrarea anumitor cantitati de marfa in conditii si la termenele stabilite prin contract. In prezent, multi dintre furnizorii locali "au crescut" pe langa companiiile straine si acum se ridica la nivelul standardelor pe care "strainii" le impun furnizorilor din tarile lor de provenienta.
"Strategia noastra este si in Romania, ca si in alte tari aceea de a favoriza furnizorii (producatori si importatori) romani - astfel, peste 98% din furnizorii nostri sunt locali, pentru ca dorim sa realizam parteneriate cu acestia, pentru a favoriza dezvoltarea economiei locale" spune Francois Oliver, directorul general al Carrefour Romania.
O economie locala mai puternica inseamna ca romanii ar avea mai multi bani de cheltuit si, completand cercul, vanzari mai mari pentru retaileri.
"Scopul nostru este sa ne satisfacem clientii, iar ceea ce vor clientii sunt produse romanesti" adauga Oliver.
"Nu mai merge cu improvizatia"
Furnizorii romani cred la randul lor ca intrarea pe piata romaneasca a companiilor straine i-a determinat sa dea ce-i mai bun din ei.
"De la privatizare, eforturile Vel Pitar Sucursala Bucuresti, in acea perioada Berceni SA, s-au axat pe orientarea catre cerintele tot mai exigente ale consumatorilor IKA (international key accounts- clienti multinationali importanti, n.red.). Produsele noastre erau cunoscute de consumatori, insa pentru a ramane competitive, au beneficiat de relansari prin imbunatatirea retetelor si a ambalajelor, elemente care s-au reflectat automat si in termenul de garantie. De aceea, toate produsele intrate in hipermarketuri s-au bucurat de succes" spune Dochita Zenoveiov, project manager la Vel Pitar Bucuresti.
Aceeasi este si parerea producatorului de alimente Cris Tim. "Ca urmare a intrarii retelelor de magazine internationale, am pus la punct distributia la nivel national, ne-am adaptat tehnologia, sistemul de etichetare, codul de bare, sistemul de ambalare in vid" spune Radu Timis, director general Cris Tim. "Inainte puteam sa ajungem la anumite standarde si folosind o tehnologie mai putin avansata, dar acum trebuie sa fie o eticheta performanta, la nivel european, cu marile firme specializate in etichetare si cantarire, nu mai merge cu improvizatia" crede Timis.
Chiar si oficialii Ministerului Agriculturii au moive sa sustina dezvoltarea activitatilor strainilor pe piata romaneasca. "Un semnal pozitiv pentru 2003 il reprezinta consolidarea canalelor comerciale si a regulilor de piata. Cererea marilor companii modeleaza productia pe o calitate superioara, iar conjunctura este buna pentru export. "Se cuminteste piata", spune Petru Daia, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
Piata in formare
Privita in ansamblu, piata romaneasca este in prezent in faza de formare, cred retailerii straini.
"Exista o serie de furnizori importanti care au intrat devreme pe piata si nu mai trebuie decat sa isi consolideze pozitiile (companii internationale cu filiale locale). Exista si o pondere importanta de furnizori autohtoni care cresc impreuna cu noi, pe care ne-am angajat sa ii sustinem fiindca ofera produse de calitate in conditii avantajoase" crede Rainer Exel, director general al Rewe Romania, companie care detine doua magazine de tip discounter sub marca XXL Mega Discount!.
Pretul de vanzare la mana retailerilor
Directorul general al Carrefour completeaza: "Majoritatea furnizorilor romani cu care am dezvoltat relatii de colaborare sunt foarte receptivi si "tin pasul" cu noi. Chiar am organizat intalniri intre acestia si BERD pentru obtinerea de linii de finantare si am redactat scrisori de recomandare".
Nu toti furnizorii au fost insa in stare sa creasca alaturi de "multinationale".
"Au existat si furnizori care nu s-au adaptat cerintelor noastre" adauga Oliver.
Care sunt insa cerintele pe care furnizorii romani nu le-au putut indeplini ?
"Livrarile se faceau cu intarziere fata de comenzi ori in cantitati insuficiente. Astfel, continuitatea in livrare, alaturi de cantitatea si calitatea produselor este necesara si nu facem rabat de la aceste aspecte. De asemenea, furnizorul nu poate emite pretentii asupra pretului cu care vom comercializa noi produsul" spune directorul general al Rewe Romania.
Pentru XXL Mega Discount!, care este un magazin de tip discounter, adica cu preturi permanent scazute, pretul este principalul instrument de atragere a clientilor.
"Pentru a fi in masura sa avem preturi scazute permanent, negociem direct cu furnizorii si producatorii locali".
XXL Mega Discount! comanda volume mari de marfuri, incercand sa ii determine pe furnizori sa accepte preturi de livrare mai scazute. Altfel spus, furnizorul va avea o marja de profit mai mica pe unitatea de produs, insa acesta va fi compensata de rulajul mare al producelor.
"Multi doresc sa le vindem produsele mai scump in magazin, dar noi suntem cei care stabilim politica de pret. Furnizorul trebuie sa accepte, deci, ca nu ne poate impune pretul de comercializare", adauga Exel. Acesta este de fapt marul discordiei.
"Preturile in supermarket sunt mai mici decat la magazinele mai mici. Vrei sa intri in supermarket, el iti spune ca are produse foarte multe, iar ca sa te introduca pe tine trebuie sa delisteze pe altcineva, asa incat esti nevoit sa cobori foarte mult pretul. Investesti ca sa intri in supermarket, nu castigi. Supermarketul regleaza piata, dar o si distrug, fara insa sa piarda. Sistemul lor ni s-a parut foarte birocratic la inceput, dar, incet- incet, am inceput sa il introducem si noi in magazinele noastre," spune Sorin Minea, director general al producatorului de mezeluri Angst Ro SRL.
Discount peste discount
Pretul este unul dintre motivele pe care le invoca si furnizorii locali, care spun ca ei nu au in general probleme legate de respectarea calitatii.
"Colaborarile noastre nedemarate au avut de fiecare data la baza neintelegeri legate de conditiile contractuale, nu de standardele produselor. De regula, fiecare lant de magazine are specificul sau si un accent diferit pus pe caracteristicile ofertei. Clientii internationali cer discount de baza, discount la target realizat, diferite bonusuri (de promotii, de listare produs nou, de deschidere filiala), grafic de livrari convenabil, termen de plata" spune Dochita Zenoveiov de la Vel Pitar.
Una peste alta, producatorii locali care "au intrat" in oferta de produse a retailerilor internationali recunosc ca au fost fortati sa devina mai profesionisti.
"Supermarketul ne obliga sa ajungem la standarde europene. E un formator de industrie, te obliga sa faci pasul alaturi de el. Vii cu produsele, daca corespund, e OK, daca nu, nu intri. Firmele nu pot face rabat la ambalaj si etichetare" conchide directorul general al Cris Tim.
Unul din sapte romani cumpara cu portbagajul
Foarte putin cunoscute inainte de 1990, formele moderne de comert (supermarket, hipermarket si magazine cash& carry) castiga an de an tot mai mult teren in fata chioscurilor sau a a pietelor.
Primul tip de magazin aparut in peisajul comertului romanesc de dupa 1989, supermarketul este si cel mai dezvoltat. Potrivit unor studii ale institutului de cercetari de piata GfK Romania, supermarketurile au reprezentat in prima jumatate a anului trecfut 8% din totalul cheltuielilor pentru consum pe care le fac romanii. In urma cu patru ani, ponderea supermarketurilor era de doar 2%. Principalii jucatori pe acest segment al pietei romanesti de retail sunt Billa, Mega Image, fiecare cu peste 10 magazine deschise, La Foumi (8 magazine), Gima (2 magazine).
Segmentul de cash & carry, asimilat de multi cu grupul german Metro a crescut la randul lui in ultimii ani, ajungand de la o pondere de 6% in 1998 la 7% in prima jumatate a anului trecut. Succesul Metro, ajuns in prezent la 15 magazine si vanzari anuale de 600 de milioane de euro a determinat un alt grup german, Rewe, sa isi deschida in Romania magazine de tip cash & carry.
Hipermarketul, cea mai noua forma de comert intrata in "dictionarul" romanesc, se afla anul trecut, potrivit datelor GfK Romania la mai putin de 1% din totalul cheltuielilor pentru consum. Avand in vedere planurile anuntate de grupurile franceze Carrefour (care are un magazin deschis la Chiajna si va mai deschide in acest an unul in zona Orhideelor) si Cora (care va deschide primul sau magazin de acest tip in zona Granitul Pantelimon), este foarte probabil ca aceasta pondere sa creasca in urmatoarea perioada.
Pentru comparatie, in Polonia (piata cu care este comparata cel mai des piata romaneasca avand in vedere numarul foarte mare de locuitori) hipermarketurile reprezinta 14% din totalul cheltuielilor de consum, aceeasi fiind si ponderea supermarketurilor.
Mai putine importuri
Importurile de produse alimentare, bauturi si tutun au avut o evolutie oscilanta in ultmii ani, aproape sinusoidala. Cu toate acestea, pe ansamblul ultimilor 7 ani, tendinta este de scadere, explicatia fiind aceea ca atat in ceea ce priveste produsele alimentare, cat si bauturile si tutunul, jucatorii internationali au incercat pe cat posibil sa inceapa sa produca local, pentru a beneficia de avantajul fortei de munca ieftine din Romania.
Fie ca a fost vorba de supermarketuri, sau de retele de magazine de tip fast-food, produsele din importuri au scazut an de an ca pondere in oferta lor de produse, ajungand ca in prezent sa reprezinte peste 90%. Marii jucatori internationali din domeniul tutunului (BAT, Philip Morris, JTI sau Papastratos) au inceput la randul lor sa produca local. In cazul lor insa, materia prima, adica tutunul brut, este adus in totalitate din straintate, deoarece productia locala de tutun nu corespunde standardelor de calitate pe care le solicita acestia.
Hamburgerul si pizza: doar reteta e de import
Putini sunt consumatorii care stiu ca celebrul pui de la KFC sau hamburgerul de la McDonald's sunt produse care provin de la furnizori romani si ca prin urmare piata locala se ridica la cerintele fast food-urilor internationale. Chiar daca la inceputul intrarii lor pe piata romaneasca, restaurantele fast food operand sub umbrela unor branduri internationale au preferat sa importe produsele lor, astazi, aproape toate apeleaza la furnizori locali.
"Peste 70% din produsele McDonald's provin de pe piata locala", spune Cristian Savu, directorul de comunicare al lantului McDonald's Romania.
In acest moment mai sunt importati cartofii, pestele si o parte din sosuri. Cartofii sunt importati din Austria deoarece este vorba de un soi anume pentru a caror procesare este nevoie de o fabrica ce valoreaza 11mil. $, ceea ce reprezinta o investitie foarte mare. "Pestele este de asemena un produs care nu va putea fi asimilat pietei locale niciodata deoarece este vorba despre o specie care exista doar in Marea Nordului", spune Savu.
In urma cu sapte ani la intrarea McDonald's pe piata in afara de chifle restul produselor erau importate. In acest moment, McDonald's Romania a ajuns chiar sa exporte produsele sale in Moldova si, partial, in Bulgaria.
"Integrarea produselor locale in conceptul restaurantelor McDonald's a fost posibila in primul rand datorita politicii McDonald's de a fi o companie locala, condusa de romani pentru romani si, in al doilea rand, datorita seriozitatii partenerilor nostri, dublata de investitii pe masura". McDonald's impreuna cu partenerii sai au investit in total peste 75 mil $, din care aproximativ 15 mil. $ sunt investitii ale partenerilor. McDonald's desfasoara parteneriate pe cel putin 20 de ani, incheiate cu fabrici care produc carnea, salatele, laptele si chiflele specifice restaurantelor McDonald's. Compania estimeaza pentru anul 2002 o cifra de afaceri de 33 mil. $.
KFC si Pizza Hut au redus de asemenea importurile materiilor prime destinate productiei pana la 10%.
"Daca la inceput (anii 1994- 1995), o mare parte din materiile prime alimentare si nealimentare au fost importate, avand in vedere imposibilitatea furnizorilor locali sa alinieze calitatea produselor lor in standardele foarte stricte impuse de francizor, situatia este acum diferita", spune Lucian Vlad, director general al Pizza Hut si KFC. "Cu ajutorul specialistilor nostri, sprijiniti de echipele de cercetare si dezvoltare puse la dispozitie de catre francizor, am lansat inca de la inceput un program de identificare, specializare si calificare a unui numar de producatori locali pe care i-am ajutat sa ridice calitatea produselor lor la standardele internationale Pizza Hut si KFC. Aceasta releva pe de o parte potentialul producatorilor locali de a furniza marfuri de cea mai buna calitate atunci cand exista cerinta din partea pietei, iar pe de alta parte un cuantum de locuri de munca indirect create de existenta pe piata romaneasca a lanturilor Pizza Hut si KFC". Cele doua lanturi de restaurante au o cifra de afaceri estimativa de 7 mil. $ pentru 2002.
Gregory's, un alt lant de fast food care a intrat pe piata in anul 2000 a recurs la productia locala inca de la inceput. In acest sens, Gregory's a investit 300.000 $ intr-un spatiu propriu de fabricare pentru produsele sale. "Am putut obtine de la furnizori standardele de calitate Gregory's deoarece produsele noastre se pot produce relativ usor. In plus, preturile de producere locala sunt mai mici, si se evita astfel birocratia de la vama", explica Alexandu Ghita, director financiar la Gregory's.
Teodora Ungureanu, director de marketing Gregory's a adaugat ca produsele specifice Gregory's sunt pe baza de aluat: chiflele, briosele si penirli (aluat cu sunca si cascaval) si daca ar fi importate, termenul de livrare ar fi prea mare. In rest, specificul restaurantului tine mai mult de posibilitatea consumatorului de a-si alege combinatia de ingrediente pentru sanvis. Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 850.000$.
Ruby Tuesday, intrat pe piata anul trecut a apelat tot la furnizori locali, asa incat restaurantul fast food nu importa direct nici un produs, dar pot fi regasite produse importate dar distribuite de furnizori locali.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
