Totusi, atunci cand vor fi finalizate noile reguli in domeniulbancar exista si posibilitatea sa fie implementate in mod unitar,astfel ca ar disparea sansa de a face arbitraj pe partea dereglementare, in cautarea unor tari cu reguli mai "blande".
In ceea ce priveste nivelul taxelor care ar putea fi aplicate insectorul financiar, la nivel european este destul de dificil degasit o pozitie comuna in conditiile in care chestiunile legate deimpozite sunt decise la nivel national. In prezent exista cotediferite de impozit pe profit, venit sau TVA. "Este o locatieatractiva, bineinteles, si speram ca tot mai multe grupurifinanciare si banci vor alege sa investeasca in Romania. Pe langacota unica de impozit pe profit, avem o forta de munca binecalificata si apreciata ca atare in Vest, avem un sistem dereglementari bancare aliniat la standardele europene", spune RodicaSegarceanu, partener, International & Corporate Tax, DeloitteRomania.
Ea considera ca atragerea unor banci puternice ar veni probabildoar ca intentie a extinderii operatiunilor pe teritoriul Romanieisi nu ca intentie de mutare sau dislocare catre Romania a functieide management a respectivelor institutii financiare.
De asemenea, Ramona Jurubita, Partner, Taxation Services KPMGRomania, spune ca decizia de mutare a unor operatiuni intr-o altatara are la baza o gama larga de considerente, impozitarea fiind unaspect secundar.
"Romania are o cota de impozitare a profiturilor interesanta,dar este greu de imaginat ca o banca puternica ar dori sa isi muteoperatiunile in Romania doar pentru acest motiv. Pana la urma cotaunica de 16% exista din 2005 si nu a avut un astfel de efect inacest rastimp. In plus, este foarte probabil ca atunci cand noulval de reglementari in domeniul financiar-bancar va fi finalizat,acesta sa fie implementat in mod unitar la nivel european, reducandposibilitatea bancilor de a face un arbitraj pe partea dereglementare intre diferite tari membre UE".
Atunci cand o banca straina decide mutarea operatiunilor in altetari, trebuie avute in vedere in primul rand considerente debusiness - cum ar fi aspecte legate de economie, infrastructura,climat politic etc., taxele fiind un aspect secundar de reglaj inluarea unei astfel de decizii, sustine si Andra Casu, manager,departamentul de Asistenta Fiscala, Ernst & Young Romania."Asadar, chiar si in conditiile unei impozitari cu 50% a anumitorbonusuri in Anglia, este posibil ca pe termen scurt bancile dinLondra sa nu aleaga piete straine cu impozite reduse si, astfel, sanu fie atrase de posibilitatea de a-si muta operatiunile catre oalta piata cum ar fi spre exemplu cea romaneasca", spunereprezentanta E&Y.
In Romania sunt prezente banci din Grecia (26,8% din capital, lasfarsitul lunii septembrie 2009), Austria (17,1% din capital),Olanda (9% din capital), Ungaria (4,2% din capital), Franta (4% dincapital) si alte tari.
La ce taxe s-au gandit europenii
Practicile salariale excesive sunt considerate ca fiind unuldintre factorii declansatori ai crizei financiare actuale,bancherii fiind acuzati ca si-au asumat riscuri mari in cautareaprofiturilor. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat anultrecut o serie de critici atat in Statele Unite, cat si in Europa,in special in cazul bancilor care au primit ajutor de la statpentru a se salva. Insa, in ciuda scandalurilor izbucnite pe acestsubiect, o serie de banci de top au pus deoparte sume destul demari pentru a-si rasplati angajatii.
"Eforturile internationale de a regulariza politicile deremunerare au la baza consensul cu privire la faptul ca practiciledin sectorul serviciilor financiare au condus la abordarea petermen scurt a obiectivelor de afaceri si la asumarea unor riscuriexcesive ce au contribuit la criza mondiala pe care o traversam",spune Ruxandra Stoian, partner PwC, liderul grupului de consultantain resurse umane.
Guvernul britanic a anuntat, pe langa inasprirea reglementarilordin sectorul financiar-bancar, introducerea unei taxe de 50% pebonusurile anuale care depasesc 25.000 de lire. Intentiaintroducerii unor astfel de masuri a fost anuntata si deFranta.
Pe de alta parte, guvernul austriac se gandeste sa impozitezebancile dupa modelul planului prezentat recent de presedinteleamerican Barack Obama, pentru a majora veniturile bugetare. Astfel,se urmareste introducerea "unei contributii de solidaritate",echivalenta cu 0,7%-1% din veniturile bancilor. Noul impozit arputea aduce aproape 500 de milioane de euro pe an la buget,incepand din 2011. In plus, FMI analizeaza mai multe optiuni pentrua ajuta guvernele sa recupereze fondurile investite in salvareainstitutiilor de credit, printre care impunerea unei taxe asupratranzactiilor financiare ale bancilor. La circa doi ani de laaparitia celei mai grave crize financiare si economice de dupaMarea Depresiune din anii '30, la nivel mondial se incearcaconstruirea unui nou sistem de reglementare si supraveghere asectorului financiar. Insa, desi au existat discutii desprenecesitatea existentei unor reglementari coordonate la nivelmondial, primele semnale indica tendinta de implementare a unorreguli unilateral, la nivel national.
Ce efecte poate avea impozitareabonusurilor
Reprezentanta KPMG considera ca reactia oponentilor acesteimasuri (marile banci britanice) ar putea fi mutarea operatiunilorde tip Investment Banking in alte centre financiare ce nu aplica inprezent un astfel de impozit, pentru a preveni plecarea angajatilorproprii catre firme concurente ce nu sunt afectate de acestimpozit.
Ea nu exclude posibilitatea ca bancile mari sa-si muteoperatiunile din marile centre financiare spre alte zone, in masurain care impozitarea suplimentara a bonusurilor ar deveni o masurapermanenta.
"Totusi, decizia de a desfasura operatiuni financiare intr-unanumit loc nu ia in calcul doar regimul de impozitare, ci ointreaga gama de considerente, cum ar fi: regimul de reglementaresi nivelul de liberalizare al pietelor financiar-bancare,infrastructura de tranzactionare, nivelul de trai si de dezvoltareal zonei respective, disponibilitatea fortei de munca inaltcalificata, regimul politic stabil etc.".
De aceea, in cazul in care o mare corporatie financiar-bancaraar dori mutarea unor operatiuni din Londra sau din alt centrufinanciar, alternativele ar fi tot centre financiar-bancaremondiale sau regionale, preferabil centre in care desfasoara dejaoperatiuni, in opinia lui Jurubita.
Nici Rodica Segarceanu de la Deloitte nu exclude posibilitateamutarii operatiunilor bancilor spre zone unde reglementarile suntmai laxe si impozitele mai reduse.
"Bineinteles ca exista si aceasta posibilitate, insa motivelepentru care astfel de institutii au ales Marea Britanie in primainstanta ca centru al operatiunilor nu sunt deloc legate desistemul fiscal de acolo. Exista rationamente comerciale, istorice,de reglementare specifica a operatiunilor care primeaza in fataregimului de impozitare".
Pe de alta parte, e bine stiut ca in ciuda unor "cote deimpunere" mai crescute, Marea Britanie are un sistem fiscal extremde stabil si predictibil, mult mai dezvoltat decat al Romaniei spreexemplu, or, acest fapt reprezinta in sine un argument mult maiputernic pentru deciziile de investitie, de mentinere si deextindere a operatiunilor in Marea Britanie, mai spune Segarceanu."In Regatul Unit, oficialii au declarat ca probabil un numar foartemic dintre managerii bancari isi vor muta domiciliul fiscal si vorparasi Marea Britanie ca urmare a cresterii cotei de impozitare,subliniind ca aceasta cota se aplica probabil unui procent mai micde 2% din totalul persoanelor angajate din Marea Britanie", spunereprezentanta Deloitte.
Se vehiculeaza deja ca se cauta solutii alternative, din careuna ar fi chiar amanarea de catre banci a acordarii acestorbonusuri anuale sau transformarea lor in planuri de actiuni care sapermita impozitarea lor pe o perioada mai lunga de timp, dar la ocota mai redusa.
Segarceanu sustine ca alternativele gen dislocarea unordepartamente si centralizarea anumitor operatiuni in alte taritrebuie puternic argumentate de ratiuni comerciale.
"Orice astfel de demers este oricum supus unor reglementariputernice privind evaziunea fiscala existente la nivelul fiecareitari in parte si dublate de eforturi de reglementare la nivelulOCDE care isi intareste pozitia in legatura cu eliminarea"paradisurilor fiscale".
La finalul anului trecut, CEO-ul celui mai mare grup financiarbancar din Franta (BNP Paribas) a anuntat inchiderea tuturorsucursalelor bancii din jurisdictiile fiscale aflate pe lista gri aOCDE.
Ernst &Young enumera printre posibilele reactii laimpozitarea bonusurilor faptul ca schema de remunerare apersonalului din sectorul bancar prin intermediul bonusuriloranuale ar putea fi eventual inlocuita cu o schema alternativa prinincluderea acestor bonusuri in salariul de baza in scopul evitariipotentialei metode de taxare (cu 50% a bonusurilor).
O alta reactie adversa care ar putea aparea ar fi decizia demutare partiala sau totala a operatiunilor bancilor spre zone maitentante din punct de vedere fiscal, dar care sa permita in acelasitimp si desfasurarea afacerilor cu o profitabilitate similara.
"Totusi, nu credem ca multe dintre ele vor face acest pas, celputin intr-un orizont de timp apropiat, luand in considerareeventualele costuri de relocare ce ar trebui suportate si deasemenea tinand cont de faptul ca bancile respective nu au ales saisi desfasoare activitatea in Anglia doar datorita nivelului redusal taxelor, ci din alte motive de business prioritare, cum ar fispre exemplu infrastructura".
Reprezentanta E&Y mai spune ca pentru evitarea impozitelorridicate, de genul celor generate de noile masuri de taxare decisein Anglia si Franta de exemplu, bancile ar putea recurge larelocarea anumitor departamente catre alte tari in care climatulfiscal le-ar putea fi mai favorabil. De asemenea, acestea ar puteaconsidera schimbarea statutului din punct de vedere juridic, inmasura in care o astfel de modificare ar conduce la aplicarea unorimpozite mai favorabile (ex.: taxarea unei sucursale vs. a uneifiliale).
Regulile BNR pentru remunerarea in banci
- Stabilirea unui raport rezonabil intre nivelul salariului debaza si bonusuri. Bonusul de performanta trebuie "amanat"(alocat/prelungit) pentru o perioada care sa permita evaluareacorespunzatoare a riscurilor si a performantei. In cazul acordariiunui bonus semnificativ ca valoare, acesta trebuie sa fie platit oparte in numerar, dar sa contina si o componenta flexibila, precumactiuni sau alte fonduri. Politica de remunerare sa nu incurajezeasumarea excesiva a riscurilor.
- Ajustarea remunerarii la risc - indicatorii de performantatrebuie sa ia in considerare elementele de risc precum costulcapitalului sau lichiditatea, sa favorizeze performanta pe termenlung, sa existe o balanta intre indicatorii financiari si ceinefinanciari, sa fie distribuiti echitabil intre indicatoriiindividuali si cei de grup.
- Reprezentantii Consiliului de Administrare trebuie sa aprobeprincipiile generale de remunerare si sa se asigure ca politicilenu genereaza conflicte interne. In paralel, organele desupraveghere interne au obligatia sa asigure implementareapoliticilor generale de remunerare si sa constituie un comitet deremunerare care sa le asiste.
- Politicile de remunerare trebuie sa fie transparente, clare,documentate si comunicate in interiorul companiei. Procesul deevaluare a personalului din corporatiile financiare trebuieformalizat in mod corespunzator.
Jumatate din banci au dat bonusuri in 2009
Potrivit celui mai recent studiu al companiei de audit siconsultanta PwC, o mare parte din angajatorii din sistemul bancarromanesc nu au renuntat anul trecut la acordarea de prime devacanta, de Craciun sau de Paste si nici la cel de-al 13-leasalariu. Studiul HR Barometer a fost realizat in luna decembrie aanului trecut pe un esantion de 98 de companii locale, din care 20provin din sectorul serviciilor financiare. Jumatate din bancileparticipante la studiu au pastrat primele de Craciun si in 2009, intimp ce 45% au acordat si cel de-al 13-lea salariu. De asemenea,peste 20% din angajatorii din sistemul bancar au acordat prime devacanta sau de Paste si anul trecut. De altfel, nici beneficiileprecum tichete de masa sau asigurari de accidente nu au fosteliminate pentru majoritatea angajatilor din sistemul bancar. Numai60% din banci au acordat anul trecut cresteri salariale tuturorangajatilor. Cu toate acestea, 2009 a fost primul an in carebancile au inregistrat scaderi in ceea ce priveste nivelul decresteri salariale. In 2009 cresterea salariilor in banci a fost de5,3% (la o rata a inflatiei de 4,7% - n.r.), iar PwC estimeazapentru 2010 o crestere de 5,5% pentru acest sector. Bancherii suntcel mai bine platiti salariati din economie, cu un castig lunar netde 4.111 lei (980 de euro), potrivit datelor de la InstitutulNational de Statistica din luna decembrie.
Va exista o taxa unica asupra tranzactiilorfinanciare?
O taxa asupra tranzactiilor financiare ale bancilor a fostpropusa pentru prima data de laureatul Premiului Nobel pentrueconomie James Tobin la inceputul anilor '70. El considera ca taxaar trebui impusa doar tranzactiilor speculative de pe pietelevalutare, pentru a le face mai stabile, prin reducereavolatilitatii.
Reprezentanta Deloitte spune ca desi tendinta, cel putin lanivel european, este de unificare a sistemelor de impunere directa,eforturile se indreapta spre stabilirea unui cadru unic in carebaza de impunere este similara, si nu cota efectiva.
"Dar si acest drum este lung, pentru ca vorbim de suveranitateafiscala a fiecarui stat, iar acest drept nu e impartit cu niciunalt stat, iar modul in care isi exercita acest drept nu raspundefata de nicio instanta sau organism international", consideraSegarceanu.
Ea apreciaza ca nu putem vorbi de "necesitatea" impunerii uneiastfel de taxe unice pentru ca ea ar veni in contradictie cupoliticile fiscale ale diferitelor state, cata vreme tipurile deimpozite si modul de folosire a acestora sunt instrumente folositein mod diferit de fiecare stat in parte, in vederea implementariieficacitatii fiscale asa cum a fost gandita de fiecare stat inparte. Pe de alta parte, reprezentanta E&Y spune ca, incontextul actual, este posibila impunerea unei taxe unice asupratranzactiilor financiare, avandu-se in vedere taxarea globala atranzactiilor financiare in scopul penalizarii speculatiilorvalutare pe termen scurt.
"Totusi, dintr-o perspectiva practica introducerea unei astfelde masuri nu pare a fi usor de realizat intrucat o astfel de taxaunica ar fi greu de reglementat in toate statele (intr-un modsimilar si simultan), operatiunile ar putea fi mutate, inconsecinta, catre statele in care taxa nu a fost introdusa - inscopul evitarii acesteia, si nu in ultimul rand impartirea corectaa veniturilor taxabile intre diverse state ar putea ridica deasemenea unele dificultati".
Ramona Jurubita, de la KPMG, sustine ca discutiile despreimpozitarea tranzactiilor financiare ar putea avea la baza 3motivatii posibile. Impozitarea tuturor tranzactiilor financiarepentru a reduce volumul activitatilor riscante, speculative, petermen scurt ale bancilor, fiind considerat ca apetitul de risccrescut al bancilor le-a condus in situatia dezastruoasa din 2008,cand multe a trebuit sa fie salvate cu bani publici.
O alta motivatie ar fi impozitarea tuturor tranzactiilorfinanciare pentru a creste volumul impozitelor platite de banci, inacest fel statul recuperand sumele platite in 2008 si 2009 pentrusalvarea bancilor. Totodata, s-ar putea urmari impozitareatranzactiilor valutare pe termen scurt pentru a reduce presiuneaspeculativa asupra unor valute (aceasta fiind versiunea originala apropunerii lui Tobin).
"Taxa pe tranzactii poate avea efecte contrare majore, asa cumau descoperit tarile ce au aplicat-o (de exemplu Suedia in anii'80): mutarea tranzactiilor in alte tari intr-un interval scurt detimp, prabusirea volumului tranzactiilor pe pietele interne,scaderea eficientei pietelor financiare, cresterea costurilor detranzactionare ale clientilor".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
