Aderarea la Uniunea Europeana obliga statul roman sa investeasca in dezvoltarea infrastructurii de cale ferata, neglijata, conform alocarilor bugetare, dupa 1990, prin crearea unor culoare de mare viteza care sa uneasca Grecia de restul Europei.
Cele doua coridoare europene care traverseaza Romania sunt coridorul IV, care face legatura intre Germania si Grecia, si coridorul IX, intre Finlanda si Grecia, lungimea lor totala fiind de aproape 10.000 de km.
Reabilitarea celor peste 2.000 de km de cale ferata din Romania, care vor face parte din sistemul feroviar european, va necesita investitii de cel putin 10 mld. euro, scopul fiind atingerea unei viteze maxime de 140 de km/h in cazul trenurilor de calatori si respectarea standardelor de siguranta ale UE.
In acelasi timp insa, Ministerul Transporturilor a inceput modernizarea statiilor de pasageri, care trebuie sa corespunda normelor de siguranta si de operabilitate respectate la nivel european. In momentul de fata in Romania sunt numai 12 "eurostatii", printre care Suceava, Oradea, Arad, Sighisoara, Brasov si Galati, alte 30 de gari fiind incluse in acest program.
Coridorul IV european se desfasoara de la Curtici la Constanta pe doua sectiuni, de la Arad la Constanta, respectiv de la Arad la Calafat, la granita cu Bulgaria. Investitiile necesare estimate de CFR se ridica momentan la peste sase miliarde de euro pentru cei aproape 1.400 de km.
Coridorul IX, care traverseaza Moldova, se desfasoara de la Iasi la Giurgiu, avand o lungime de 618 km si costuri de reabilitare care se ridica dupa estimarile actuale la circa 4,5 mld. euro.
Reabilitarea acestor tronsoane va permite rularea trenurilor de calatori cu viteze de pana la 160 de km/h pe cel putin 1.000 de km de cale ferata. Printre liniile cu viteza maxima de 160 de km/h se vor numara Orsova - Craiova - Videle - Bucuresti - Constanta, Pascani - Bacau - Marasesti - Buzau si Arad - Timisoara - Caransebes. Durata proiectelor de reabilitare este, in cele mai multe cazuri, pana la sfarsitul lui 2018.
"Inainte de 2025 nu vom avea in Romania tren de mare viteza (de peste 200 km/h, n.r.)", a declarat recent Constantin Onoiu, directorul Directiei proiecte in cadrul CFR Infrastructura, cu ocazia unui seminar de infrastructura.
El a precizat ca atingerea unor viteze atat de mari nu tine numai de calea ferata, ci si de sistemul informatic care gestioneaza traficul feroviar.
La ora actuala CFR Calatori opereaza zilnic circa 1.585 de trenuri intre 1.050 de statii, anul trecut transportand circa 93 de milioane de pasageri. Spre comparatie, Metrorex a inregistrat 140 de milioane de calatorii in 2006 si estimeaza un nivel de 160 de milioane de calatorii pentru anul in curs.
CFR Calatori a beneficiat in 2006 si 2007 de un buget de investitii de aproape 560 milioane euro, dintre care 266,66 mil. anul acesta. Cea mai mare parte a fondurilor a fost folosita pentru achizitionarea de noi locomotive si pentru reabilitarea vagoanelor. Conform propriilor statistici, CFR Calatori detine in parcul propriu 3.161 de vagoane, dintre care aproape 80% au varsta cuprinsa intre 25 si 30 de ani, in timp ce 12% dintre automotoare au fost fabricate acum 50 de ani.
Pana la inceputul anilor '90 CFR era lider detasat la capitolul transport de calatori si de marfuri, pozitie pe care a pierdut-o in favoarea traficului rutier.
Fenomenul este caracteristic intregii Europe, oficialii UE anuntand o serie de masuri prin care sa "reintoarca" pasagerii din masini la calea ferata, pentru a evita aglomeratiile in trafic si pentru a reduce impactul asupra mediului.
Printre aceste masuri se numara si crearea acestor culuare feroviare de mare viteza care sa reprezinte o alternativa viabila la transportul cu masina proprie, dar si o mai buna protectie a calatorilor fata de serviciile transportatorilor feroviari.
Adrian Vlaicu, director de marketing al CFR Calatori, a declarat recent ca CFR nu poate concura cu infrastructura rutiera si din cauza taxei de utilizare a infrastructurii (TUI), de trei euro pe kilometru parcurs, perceputa de catre CFR Infrastructura. "Este greu sa convingi clientii sa foloseasca trenul in defavoarea masinii personale atat timp cat pe drumurile din tara se circula gratuit, in timp ce noi platim taxe pentru fiecare kilometru facut. Acest lucru este valabil mai ales in cazul transportului de marfa", a declarat Vlaicu.
La sfarsitul lui 2006, CFR Calatori detinea 98,8% din traficul feroviar de persoane, operatorii privati reprezentand numai 1,2% din total. Situatia s-ar putea schimba insa pe viitor, cand CFR va trebui sa deschida piata operatorilor privati din Europa, mai intai pentru cursele internationale si apoi pentru calatoriile interne. Desi CFR Calatori detine locomotive capabile sa se deplaseze cu 200 de km/h, trenurile merg in medie cu doar 60 de km/h, de vina fiind infrastructura de cale ferata care nu permite viteze mai mari. In acelasi timp insa, CFR Infrastructura sustine ca sunt unele portiuni de cale ferata care permit viteze ridicate, CFR Calatori fiind cel care nu le foloseste pentru ca nu are implementat un sistem de coordonare in trafic adecvat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
