Producţia de petrol
- 1,8 milioane de tone de petrol în 1913
Producţia de petrol era în 1913 de 1.848.000 tone, însă în această perioadă aceste zăcăminte de petrol şi gaze nu erau insuficiente şi se făceau importuri din Transilvania. În acea perioadă industria era în plină ascensiune, dispunând de aproximativ 1,5 miliarde de lei capital şi de 200.000 de angajaţi, 80% dintre acestea revenind industriei prelucrătoare şi celei extractive.
În acea perioadă erau 73.149 de unităţi industriale fără lucrători salariaţi, aproximativ 32.000 de unităţi cu între unul şi cinci salariaţi, 472 de unităţi cu 10-20 de lucrători şi doar 379 de unităţi care aveau peste 20 de salariaţi.
Sursa: Istoria Economiei, Maria Mureşan, Dumitru Mureşan, editura Economică, 2003
Transport
45.000 de kilometri de drumuri în 1916
În 1916 lungimea totală a drumurilor publice, adică drumuri "şoseluite, în lucru sau naturale" era de 45.604 km, dintre care 5.111 km de drumuri naţionale, 4.936 km drumuri judeţene şi 16.193 km drumuri comunale, arată datele din "Istoria Economiei", de Maria Mureşan şi Dumitru Mureşan.
Pe de altă parte, reţeaua feroviară era formată din 3.549 de kilometri în 1914, ce reprezenta o investiţie de 1,1 miliarde de lei, cea mai mare din România la vremea respectivă. Căile Ferate Române erau cea mai mare companie a ţării. După Marea Unire, România ajunge la 11.000 de kilometri de cale ferată. Tarifele la căile ferate au fost în general în scădere, iar în condiţiile intensificării transporturilor, Regia CFR a adus permanent venituri statului.
În preajma Primului Război Mondial, România contractase un mare împrumut de 400 de milioane de de lei aur pentru dezvoltarea căile ferate.
În 1914, CFR asigura transportul a aproximativ 11,6 milioane de călători şi a 10,9 milioane de tone de mărfuri, adică 4/5 din întregul transport intern de mărfuri.
Sursa: Istoria Economiei, Maria Mureşan, Dumitru Mureşan, editura Economică, 2003
Salarii şi preţuri la alimente
60 de lei câştiga un muncitor industrial
În 1911 salariile medii lunare ale celor 129.826 de muncitori industriali sunt de 60,8 lei (cei mai bine plătiţi fiind cei 7.496 de muncitori de la extracţii petrolifere cu o medie de 77,3 lei).
Preţurile alimentelor manifestă o tendinţă de creştere: în perioada 1902-1914 preţul pâinii a crescut cu 50% (de la 0,20 de lei la 0,30 de lei pe kilogram), al cărnii de vacă cu 66% (de la 0,72 la
1,20 de lei), al cartofilor cu 58%.
Sursa: Istoria Economiei, Corneliu Olaru, ediţie revizuită 2011
Populaţia
7,2 milioane de locuitori în urmă cu 100 de ani
Populaţia României în 1912 era de 7,2 milioane de locuitori, iar peste 90% din populaţie trăia în mediul rural, potrivit datelor din "Procesul de integrare a României în economia europeană", scrisă de Maria Mureşan.
Telecomunicaţii
18.000 de posturi telefonice în 1913
În anul 1894 existau 177 posturi telefonice, iar în 1913 numărul acestora ajunsese la aproximativ 18.000, cea mai mare parte dintre acestea aparţinând instituţiilor statului şi mediului de afaceri
şi numai o mică parte populaţiei, potrivit datelor din "Istoria Economiei", semnată de Maria Mureşan şi Dumitru Mureşan, carte apărută în 2003 la editura Economică.
Exporturi versus importuri
România, pe excedent în schimburi comerciale în 1912
Ţara noastră exporta masiv produse agricole şi lemnoase, importând produse mediteraneene în urmă cu aproape 100 de ani. România exporta 98 de lei pe cap de locuitor şi importa 80 de lei pe cap de locuitor în 1912, potrivit site-ului www.ince.ro. Altfel spus, valoarea totală a schimburilor externe se ridica la circa 1,28 miliarde de lei.
Produsele solului reprezentau la export 76,1% din total, iar ale subsolului 20,3%. România a importat în acelaşi an 32% din produsele solului şi 28% din produsele subsolului, potrivit datelor din Istoria Economiei, de Mihail Opriţescu, editura ASE
Împrumuturi externe
62% din împrumuturi proveneau din Germania
În primii ani de existenţă, România modernă nu a obţinut niciun credit de investiţie. Până în 1914 se disting două etape în ceea ce priveşte condiţiile de obţinere a împrumuturilor. Până la obţinerea independenţei, România a primit greu împrumuturile de care avea nevoie, cu dobânzi mari şi la un curs dezavantajos, trebuind să ofere garanţii materiale şi financiare.
În perioada 1900-1914 România a contractat şase împrumuturi, în sumă totală de circa 1,1 miliarde de lei. Circa 89% din împrumuturile ţării proveneau din surse externe: 62,2% din Germania, 33,3% din Franţa, 4,5% din Belgia, Olanda şi Elveţia. La începutul secolului al XX-lea datorită unei producţii agricole deosebite şi prin creşterea exportului produselor agricole şi a unor produse lemnoase şi petroliere, România a reuşit să achite o importantă parte din datoria externă.
Sursa: Cartea Istoria Economiei, de Mihail Opriţescu, editura ASE
Bănci
215 bănci în 1915
Primele bănci cu capital străin au apărut în 1897, iar în 1915 numărul total al băncilor a ajuns la 215, care totalizau un capital de 228 milioane de lei. Cele mai importante şapte bănci de după 1915 erau Banca Românească, Banca Marmorosch Blank, Banca Generală a Băncii Româneşti, Banca Comercială România, Banca Chrissoveloni, Banca de Credit Român şi Banca Comerţului din Craiova, potrivit datelor din "Istoria Economiei", de Maria Mureşan şi Dumitru Mureşan.
Inflaţia
Nu cunoştea fenomenul inflaţiei
Până la Primul Război Mondial România nu a cunoscut fenomenul inflaţiei. La menţinerea solidităţii leului au contribuit la acea vreme stabilitatea politică, balanţa comercială activă şi permanenta expansiune economică.
Surse: Maria Mureşan, Procesul de integrare a României în economia europeană
Mediul de afaceri
1.149 de întreprinderi industriale
În 1915 erau 1.149 de întreprinderi industriale, numărul acestora crescând cu aproximativ 900 în decursul a 20 de ani. Cele 236 de întreprinderi din 1886 aveau 14.870 de angajaţi şi o producţie de aproximativ 85 de milioane de lei. În 1915, aproximativ 837 de întreprinderi aveau 60.937 de angajaţi şi realizau o producţie de 585 milioane de lei.
Sursa: "Istoria Economiei" de Maria Mureşan, Dumitru Mureşan, editura Economică, 2003
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
