Peste 10 milioane de români beneficiază de diferite forme deajutoare sociale care costă statul, anual, în jur de 8,8 mld. lei(2 mld. euro - cifră avansată de fostul ministru al muncii, MihaiŞeitan). Ministerul Muncii anunţă că lucrează la un "Cod social",care să reunească toate aceste ajutoare şi să le acorde doaracelora care au nevoie de ele.
În lipsa unui sistem informatic care să cuantifice situaţia estegreu de spus cifra exactă a beneficiarilor, dar şi a numărului deajutoare acordate. Presa a relatat situaţii în care persoane carebeneficiau de ajutoarele pentu nevăzători conduceau maşini. Înultimele luni, după ce a început reevaluarea persoanelor cu dosarede handicap, zeci de mii de astfel dosare au devenit suspecte de afi false.
Numărul celor care beneficiază de ajutoare sociale a crescutputernic în ultimii ani. Doar într-o singură lună, în septembriecurent, pentru cele 43 de tipuri de ajutoare sociale aflate înevidenţa Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale au fostcheltuite 652 mil. lei. Însă ajutoarele acordate de comunităţilelocale sunt şi ele importante - peste 3 milioane de familiibeneficiază de ajutoare de încălzire, de pildă. Pentru principalele10 tipuri de ajutoare sociale statul cheltuieşte anual 5-6 mld.lei.
1. Anul trecut a existat o dezbatere ca aceste alocaţii să fieplătite, fie în funcţie de veniturile părinţilor, fie să fieacordate doar acelor copii cu o situaţie materială dificilă, peconsiderentul că alocaţia reprezintă, de fapt, un ajutor social.Actualmente, alocaţia este o sumă fixă (42 de lei lunar) care seacordă oricărui copil de peste doi ani, până la cel puţin 18 ani.Copii cu handicap beneficiază de un supliment.
2.Alocaţia familială complementară se acordă familiilor săraceale căror venituri (salarii, asigurări sociale de stat,indemnizaţii, burse, ajutoare) pe membru de familie nu depăşesc 470de lei. Cuantumul ajutorului este în funcţie de numărul copiilor înîntreţinere - (50 lei pentru familia cu un copil, până la 70 de leipentru cea cu peste 4 copii).
3.În România, au existat, în medie, în ultimii ani, 200.000, defamilii formate dintr-un singur părinte care au primit ajutor.Acesta se asigură în funcţie de numărul de copii în îngrijire - dela 70 de lei lunar pentru o familie cu un singur copil până la 90de lei pentru familia cu patru copii şi peste.
4.Indemnizaţia pentru creşterea copilului este cel maimediatizat subiect al ultimelor zile, după ce Guvernul a anunţat căintenţionează să reducă perioada în care se acordă acest ajutor, dela doi ani, la un an. Cuantumul este de 600 lei sau, opţional, 85%din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar nu maimult de 4.000 de lei.
5.Se acordă de la bugetele locale prin transfer de la bugetul destat pentru însoţirea persoanelor cu handicap vizual grav.Cuantumul ajutorului reprezintă echivalentul salariului net al unuiasistent social debutant cu studii medii din unităţile de stat.
6.Este o indemnizaţie lunară în cuantum de 202 lei pentruadultul cu handicap grav şi în cuantum de 166 lei pentru adultul cuhandicap accentuat.
7.Acordarea acestui ajutor a fost sub semnul întrebării după ces-a descoperit în urma controalelor dispuse de guvern că mii debeneficiari primesc acest ajutor fără drept. Nu se acordă înfuncţie de vârstă. Este o sumă într-un cuantum de 91 de lei pentruadultul cu handicap grav, în cuantum de 68 de lei pentru adultul cuhandicap accentuat şi de 33,5 lei pentru adultul cu handicapmediu.
8.Este un venit minim garantat care se asigură în trepte. Elreprezintă 125 de lei pentru o persoană singură, 225 de lei pentrufamiliile formate din două persoane şi ajunge până la 462 de leipentru familiile formate din cinci persoane (se adaugă câte 31 delei pentru fiecare membru în plus al familiei).
9.Găzduirea în aceste cămine este pe o durată nelimitată.Numărul paturilor existente în căminele de bătrâni esteinsuficient, de
vreme ce, pentru a fi ocupate, se fac liste de aşteptate.Organizaţiile neguvernamentale contribuie şi ele. Anul trecut,existau 40 de cămine de bătrân subvenţionate de organizaţiineguvernamentale, care adăposteau peste 2.500 de bătrâni.
10. Sunt servicii care se prestează celor care nu au veniturisau ale căror venituri sunt sub venitul net lunar pentru o persoanăsingură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Constă îndouă mese calde pe zi, pentru o perioadă de maximum 90 dezile.
Cum taie Guvernul 800 de milioane de lei de la şomeri în2011
Un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ulMinisterului Muncii arată că Guvernul vrea să schimbe modalitateade acordare a indemnizaţiei de şomaj, lege care, potrivit unorestimări ale ZF, ar aduce o economie de 800 de milioane de lei anulviitor.
Statul a cheltuit în acest an 4,1 miliarde de lei pentru plataindemnizaţiilor unui număr mediu de 700.000 de şomeri, iar înproiectul de buget pentru 2011 este estimată o creştere de până la720.000 a celor care vor intra în evidenţele Agenţiei Naţionalepetru Ocuparea Forţei de Muncă şi care urmează să primeascăindemnizaţii de şomaj în cuantum de 4,2 miliarde de lei.
Până în prezent, indemnizaţia de şomaj reprezenta un procent de75% din salariul minim (de 600 de lei brut în 2010), însăreprezentanţii Guvernului vor să înlocuiască baza de calcul de pânăacum cu un indicator social de referinţă, cu valoare mai scăzută -de 500 de lei.
"De la şomeri nu prea mai ai ce să iei, pentru că nu poţi să daiafară jumătate de milion de oameni în doi ani şi să te plângi că nuai bani pentru plata şomerilor. Reducerile ar trebui făcute acolounde sunt cheltuielile cele mai mari, adică la salariile mari şi laachiziţii. În 20 de ani de când urmăresc bugetele, nu am văzut oexecuţie bugetară făcută cum trebuie. Ca să putem vedea ce seîntâmplă acolo, trebuie să existe o transparenţă mai mare, untablou mai complet, pentru că nu poţi să pui la investiţii şi uncreion şi o maşină", a spus profesorul Vladimir Pasti din cadrulŞcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).
Indicatorul social de referinţă a apărut prima dată în 2008,într-o lege prin care se dorea stimularea angajărilor, pentru căprezenta anumite facilităţi pentru angajatorii care recrutaupersoane cu handicap sau care îşi instruiau angajaţii şi primeausubvenţii dacă îi ţineau în plată pentru o anumită perioadă. Înprevederile legii, prin care s-a stabilit inclusiv valoarea de 500de lei a indicatorului, se preciza că acesta reprezintă unitatea dereferinţă pentru toate prestaţiile băneşti din bugetul asigurărilorsociale, însă cu excepţia indemnizaţiilor de şomaj.
Dacă statul ar fi păstrat aceeaşi modalitate de calcul - luândîn considerare salariul minim pe economie - şi în 2011, încondiţiile în care acesta a crescut la valoarea de 670 de lei,atunci costurile pentru indemnizaţiile de şomaj ar fi fost cu peste1,4 miliarde le lei mai mari decât sunt prognozate în prezentpentru anul viitor.
Paradoxal însă, rata şomajului a scăzut în ultimele luni, deşireprezentanţii Ministerului de Finanţe spun că 87.000 de bugetarişi-au pierdut locul de muncă de la începutul anului.
Potrivit premierului Emil Boc, în prezent lucrează 1,291milioane de angajaţi la stat. În scrisoarea convenită cu FMI lafinalul misiunii din octombrie - noiembrie Guvernul s-a angajat sădea afară 70.000 de oameni în acest an, dar statisticile contrazicdeclaraţiile reprezentanţilor autorităţilor, arătând cărestructurarea nu s-a făcut nici pe jumătate. Datele de laInstitutul Naţional de Statistică arată că numai 30.000 de bugetarişi-au pierdut locul de muncă în primele opt luni ale anului.
"Sunt tot felul de şmecherii pe care le-au făcut ca să nu deaoamenii afară. Fie nu i-au mai înlocuit pe cei care s-au pensionat,fie au restructurat posturi şi nu oameni, fie au externalizat uneleservicii şi au lucrat cu aceiaşi oameni, numai că au mutatcheltuielile cu salarii la cele de achiziţii, toate acestemodalităţi sunt folosite de ani de zile în sistem", a adăugatPasti.
Chiar premierul Emil Boc a spus recent că Guvernul intenţioneazăsă reducă, în continuare, şi în 2011, numărul de bugetari şi căpolitica sa va avea în vedere concedierile naturale, realizate prinpensionare, prin încetarea amiabilă a raporturilor de muncă sauprin plecarea angajaţilor la studii în străinătate. Teoretic,numărul de bugetari ar trebui să se reducă cu 15.000 în 2011.
Rata şomajului a scăzut în luna octombrie la 7,08%, pentru ceade-a şaptea lună consecutiv în acest an, în condiţiile în carenumărul şomerilor ar fi trebuit să crească ca urmare aconcedierilor din sectorul
public şi a precauţiei cu care companiile private au făcutangajări. În prezent, în România există aproximativ 645.000 deşomeri, cu 120.000 mai puţini decât în luna martie, când rataşomajului a înregistrat cea mai abruptă creştere din 1992 încoace.Adelina Mihai
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
