Marca vinde produsul. Aceasta axioma a vanzarilor mentine exporturile Romaniei - in majoritate confectii si produse de pielarie lucrate in lohn- la nivele joase. Nu este si cazul exporturilor de rulmenti, unde Romania detine una dintre cele mai tari marci din lume : RBR si UBR.
Companiile producatoare de rulmenti din Romania, care poarta marcile RBR si URB, exporta cea mai mare parte a productiei, in conditiile in care industria romaneasca nu genereaza un nivel al cererii suficient, din cauza lipsei investitiilor importante in tehnologie.
Marca RBR a fost inregistrata de Rulmentul Brasov pe plan national si international, iar marca URB a fost inregistrata de Uzina Rulmentul Brasov (URB) in anul 1961 si inregistrarea isi pastreaza si in prezent valabilitatea ca marca colectiva pentru toti producatorii din Romania. Marcile RBR si URB se marcheaza pe rulmenti si ambalajele acestora.
In conditiile in care principala problema a industriei romanesti de dupa anii '90 a fost incapacitatea de a exporta cu succes sub propria marca, producatorii de rulmenti au reusit sa se impuna pe pietele mondiale.
Consumul intern de rulmenti este estimat la aproximativ 40 milioane $, fata de 120 milioane $ la inceputul anilor '90, este de parere Dionisie Lefter, fost director comercial al companiei Rulmentul Barlad, acum managerul companiei Etta Auto, care activeaza pe piata distributiei de rulmenti, cu afaceri de 200.000 euro in 2003.
"Productia companiilor romanesti este orientata in special pentru export, in proportie de aproximativ 70%, deoarece la intern cererea este redusa, iar tendinta de stagnare a pietei se va mentine si in anii urmatori", afirma Lefter.
Importurile de rulmenti din 2003 au totalizat aproximativ 15 milioane $, peste 30% din valoarea pietei, si au vizat in special rulmentii pentru utilajele specializate din industria siderurgica, sau pentru intretinerea aeronavelor, sector care nu poate fi acoperit de productia interna. In termeni cantitativi, importurile sunt mult mai reduse, deoarece pretul unui rulment din siderurgie, de exemplu, cu diametrul de peste 1 metru, poate ajunge pana la 200.000 $.
"Daca la productia de masa a rulmentilor companiile romanesti sunt la un nivel calitativ relativ similar cu producatorii din Uniunea Europeana, in tara nu este dezvoltata suficient productia pentru sectorul high-tech", a afirmat Lefter.
Companiile romanesti se confrunta cu invazia producatorilor din Asia, in special China si Correa de Sud, dar si Rusia, ale caror produse sunt cu aproximativ 40-50% mai ieftine.
In momentul de fata, piata este caracterizata de inconstanta, a afirmat Constantin Cartana, general manager al companiei B.A.D. Rulmenti Brasov, cel mai mare distribuitor de rulmenti de pe piata. "La nivelul anului trecut, s-au consumat cel mult 30-35 milioane rulmenti, sub jumatate fata de nivelul din '90, cand se consumau aproximativ 80 milioane unitati."
Din portofoliul producatorilor au disparut rulmentii de dimensiuni mari, pentru ca nu exista cerere, iar noi investitii in linii de productie nu isi gasesc justificarea economica, a spus Cartana. In ultima vreme, pe piata au intrat produse destinate activitatilor specifice, de la marii producatori mondiali, cum ar fi SKF, FAG, sau INA, pentru agricultura sau industria grea, a adaugat managerul companiei B.A.D..
Piata este impartita intre patru mari jucatori: Rulmentul Brasov, Rulmentul Barlad, Timken Ploiesti, si Koyo Alexandria. Pe langa cele patru companii, pe piata mai activeaza alte doua uzine, la Suceava si Slatina, care au o productie mai redusa.
Compania americana Timken, cel mai mare producator mondial de rulmenti, este prezenta in Romania din 1997, cand a achizitionat, de la fostul Fond al Proprietatii de Stat, 70% din actiunile societatii comerciale Rulmenti Grei Ploiesti, pentru aproximativ 40 de milioane $. Noul proprietar a investit la Ploiesti, intre anii 1998 si 2003, circa 26 milioane $, volumul vanzarilor anuale crescand, in aceasta perioada, de la 10,6 milioane la 40 milioane $.
Timken, infiintata in 1830, este cotata la bursa din New York, avand operatiuni in 29 de tari din intreaga lume. In 2003, compania a avut o cifra de afaceri de 3,8 miliarde $, cu peste 26.000 de angajati.
Compania Koyo Alexandria estimeaza pentru anul in curs o cifra de afaceri de aproximativ 45 milioane $. In 2003, exporturile companiei au reprezentat 93% din productia totala. Orientarea companiei catre piata externa a devenit prioritara o data cu restringerea activitatii unor parteneri traditionali precum Aro Campulung sau Tractorul Brasov. Koyo Romania este detinuta in proportie de peste 95% de compania japoneza Koyo Seiko Co.
Fabrica de la Ploiesti est singura din sud-estul Europei complet integrata si specializata in productia de rulmenti de gabarit mare. Koyo Romania face parte din grupul japonez Koyo Seiko, care la randul sau este parte a concernului Toyota.
Rulmentul Brasov a raportat pentru primele sase luni o cifra de afaceri de 20,3 milioane $, in crestere cu 23% fata de aceasi perioada din 2003. Actionarul majoritar al companiei este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care detine 50,9% din capitalul social.
Actionarul majoritar al companiei Rulmentul Barlad este fondul turcesc de investitii Kombassan. Anul trecut, compania a vandut de 40 milioane $, previziunile pentru acest an fiind de 50 milioane $, in principal din cauza cresterii cererii de la export, sustine Marcel Popa, director de vanzari al companiei. Destinatiile exporturilor realizate de Rulmentul Barlad sunt statele U.E., S.U.A., Mexic sau Chile.
"Pe piata rulmentilor exista o anumita ciclicitate care survine o data la fiecare patru ani, iar anul acesta se inregistreaza cererea cea mai mare la export din ultimii ani", a precizat Popa.
Pe langa multinationalele deja prezente pe piata, alte doua mari companii si-au manifestat interesul pentru piata romaneasca. Compania SNR din Franta va construi la Sibiu o linie de productie unde vor fi produsi, in special, rulmenti pentru uzina Dacia, iar gigantul german INA va realiza o investitie de tip greenfield la Brasov.
alexandru.cerchez@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
