Cele mai recente prognoze privind climatul de afaceri nu sunt deloc imbucuratoare. Rand pe rand, in mod independent, rezultatele anchetelor de conjunctura a trei institutii diferite au relevat inrautatirea climatului de afaceri si un pesimism general al mediului de business cu privire la situatia economica pentru trimestrul al treilea.
Este vorba despre concluziile studiilor efectuate de Banca Nationala (BNR), Institutul National de Statistica (INS) si Grupul de Economie Aplicata (GEA). Vestile proaste s-au mai referit la cresterea accelerata a deficitului de cont curent si performanta slaba a exporturilor in raport cu importurile.
Printre cauzele acestor evolutii nefavorabile se numara aprecierea leului, ratele ridicate ale dobanzilor la creditele in lei, cresterea preturilor la utilitati si carburanti, efectele inundatiilor, instabilitatea legislatiei fiscale, dar si conjunctura externa nefavorabila.
Astfel, managerii companiilor din industrie estimeaza o continuare a tendintei de reducere a profiturilor obtinute, dublata de o crestere semnificativa a preturilor. In plus, situatia exporturilor s-a inrautatit, ceea ce ii poate obliga sa recurga la concedieri. Nici macar vanzarile pentru piata interna nu compenseaza, volumul comenzilor inregistrate fiind in scadere.
Intre timp, productia se acumuleaza pe stoc, ceea ce-i face pe comercianti sa estimeze o situatie ceva mai buna in domeniul lor de activitate. Dar managerii companiilor comerciale nu se gandesc inca la angajari suplimentare. Numai evolutia buna a lucrarilor de constructii trage puternic in sus productia nationala, dar nici in acest sector piata nu va atinge prognozele optimiste de la inceputul anului.
Blocajul marilor proiecte de infrastructura trage in jos piata la o crestere de numai 5%-6%, fata de estimarile initiale de 10%-12%. In plus, preturile lucrarilor de constructii au crescut, iar managerii considera ca tendinta se va pastra.
In domeniul serviciilor, singurele vesti bune se leaga de cresterea datorata activitatilor sezoniere (transport, turism si activitati hoteliere). Altfel, si in servicii avem cresteri de preturi peste asteptari, dar si estimari privind stagnarea angajarilor.
La toate acestea se adauga si efectele inundatiilor din Banat si Moldova. Pentru acoperirea acestor pagube, oficialitatile estimeaza ca este necesara suma de 1,2 miliarde de euro, adica aproape 1,8% din PIB sau 5% din bugetul general consolidat al Romaniei.
Productia agricola de anul acesta este si ea afectata, apele distrugand peste 323.000 de hectare de terenuri agricole.
Industria poate inregistra pierderi de ritm
IndustriaSii sunt de parere ca domeniul lor se confrunta cu o perioada dificila, caracterizata prin scaderea volumului de comenzi, reducerea profiturilor, cresterea preturilor si chiar concedieri de personal.
"Industria este afectata de o conjunctura nefavorabila", a declarat pentru Ziarul Financiar Liviu Voinea, director de cercetare al GEA.
"Instabilitatea legislatiei fiscale, preturile la utilitati si combustibil, dar si aprecierea leului au lovit in productia industriala. Acestea au ridicat costurile de productie si au determinat reducerea marjelor de profit."
Nici conjunctura externa nu ii ajuta pe managerii companiilor din industrie, intrucat comenzile din statele UE sunt de asemenea in scadere.
In primele 6 luni ale lui 2005, leul s-a apreciat cu 11% in raport cu euro fata de perioada similara a anului trecut. Managerii isi vad astfel afacerile confruntate cu pierderea de competitivitate prin pret, pe care o detineau anterior pentru vanzarile la extern.
In ce priveste numarul salariatilor din industrie, el este in scadere, iar tendinta pare sa se pastreze si pentru perioada urmatoare.
De asemenea, climatul de afaceri pare sa fie tulburat de incertitudine, situatie cauzata de instabilitatea legislatiei fiscale si de nesiguranta datei aderarii la UE.
O privire macroeconomica
Cumulate, toate aceste aspecte afecteaza economia nationala, punand in pericol tintele macroeconomice pentru 2005 si amenintand cu efecte pe termen mai lung.
Liviu Voinea: "Evolutiile prognozate de anchetele de conjunctura s-au potrivit cu datele statistice. Pe primul trimestru, productia industriala a crescut mult mai lent decat PIB-ul. Cresterea economica prognozata la 6% este discutabila acum. Ea inca poate fi atinsa, dar in nici un caz pe seama evolutiei industriei. Doar consumul privat mai poate salva tinta de crestere, avand in vedere ca si agricultura este afectata de inundatii." Mai mult, inflatia poate fi micsorata "numai prin aprecierea in continuare a leului", iar deficitul de cont curent poate ajunge chiar si pana la 9% din PIB, dupa estimarile actuale ale GEA.
"Companiile industriale sunt afectate de scaderea profiturilor, pentru ca le lasa mai putini bani pentru investitii. In absenta investitiilor, singurele solutii pentru restructurare raman reorientarea catre alti furnizori sau concedierile. Cota unica nu e suficienta pentru reducerea costurilor muncii salariate, fiind necesara reducerea CAS - doar asa intreprinderile vor fi stimulate sa angajeze mai multi oameni", a mai declarat Liviu Voinea.
PIB-ul Romaniei, aproape de 100 mld. euro in 2007
Potrivit estimarilor echipei de cercetare macroeconomica a Unicredit, PIB-ul Romaniei va spori cu circa 10 miliarde de euro anual in perioada 2005 - 2007.
Aceasta evolutie corespunde unei rate medii anuale de crestere de 5,7%. Productia industriala va creste insa mai lent decat PIB-ul, inregistrand rate medii de 4,6% pe an.
Estimarile arata o reducere progresiva a inflatiei, de la un nivel de circa 8% in 2005 pana la 5,5% in 2007. In aceeasi perioada, este prognozata o usoara crestere a ratei somajului, de la 6,1% in 2005 la 6,3% in 2007.
In urmatorii doi ani si jumatate, rata dobanzii de interventie va scadea pana la nivelul de 7%.
Pana in 2007, deficitul de cont curent va avea o pondere descrescatoare in PIB, de la circa 8% in 2005 la doar 6,6%, iar investitiile straine directe vor reprezenta, in medie, 4,7% din PIB.
Deficitul bugetului general consolidat este estimat in jurul valorii de 1%, iar ponderea datoriei publice in PIB va inregistra o usoara crestere, de la 22,5% la 23,2%. In acelasi timp, datoria externa totala a Romaniei va avea o pondere constanta in PIB, de circa 28,5%.
Cum stam fata de vecini in date macro
Aceeasi sursa publica o comparatie la nivel regional, pentru indicatorii economici din 2005 ai tarilor din Europa Centrala si de Est.
Estimarile situeaza Romania pe primul loc la rata anuala de crestere economica, cu 6%, fata de 5% in Bulgaria si 4,2% in Cehia. La capitolul inflatie insa, Romania ocupa cea mai slaba pozitie in regiune, cu o estimare de 8%, fata de numai 4,5% in Bulgaria sau chiar 1,9% in Polonia.
Situatia ratelor dobanzilor se prezinta asemanator, Romania avand cea mai mare rata a dobanzii de referinta, estimata la 7,6% la sfarsitul lui 2005, dar in scadere cu 9,5 puncte procentuale fata de sfarsitul lui 2004.
Ponderea deficitului de cont curent in PIB este prognozata la peste 8% in Romania, Bulgaria si Ungaria, si de numai 3,7% in Cehia, respectiv 0,2% in Polonia.
In ceea ce priveste pozitia fiscala a statelor din regiune, Romania si Bulgaria vor inregistra, in 2005, rezultate mai bune decat Cehia, Ungaria si Polonia.
Romania va avea un deficit bugetar consolidat de circa 0,9% din PIB, iar Bulgaria va termina anul cu un excedent bugetar estimat la 1% din PIB. Polonia, Cehia si Ungaria vor inregistra deficite bugetare situate intre 4,5% si 5,5% din PIB.
De asemenea, ponderea datoriei publice in PIB este mai redusa in cazul Romaniei si Bulgariei, de 22,5%, respectiv 25%, fata de statele Europei Centrale, a caror datorie publica are o pondere in PIB de 38,5% (Cehia), 46,9% (Polonia) si 61,9% (Ungaria).
Prognozele arata ca Romania va avea cel mai scazut nivel al creditului privat (neguvernamental) in PIB, de numai 20%, fata de 44% in Bulgaria si 40% in Cehia. Insa rata de crestere a acestor credite este cea mai inalta in Romania si Bulgaria, situata la circa 30%, fata de cresteri de aproximativ 8%-10%, inregistrate de celelalte doua state din regiune. mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
