1. Ipotezele scenariului de dezvoltare pe termen mediu (perioada 2000-2004)
Scenariul de crestere are la baza crearea unui mediu de afaceri necesar atragerii investitiilor straine si relansarii investitiilor interne. Ca urmare, se presupune implicit: dezvoltarea sistemului bancar-financiar, concomitent cu convergenta sa catre modelele din Uniunea Europeana, eliminarea distorsiunilor inter-sectoriale, clarificarea dreptului de proprietate, cresterea flexibilitatii sistemelor administrative. Drept urmare, in perioada 2000-2004, se estimeaza o tendinta de crestere a fluxurilor de investitii straine directe (ISD) catre Romania (exclusiv veniturile din privatizare). Intregul necesar de finantare externa se presupune ca poate fi acoperit in fiecare an. Fondurile nerambursabile transferate de UE se situeaza putin sub nivelul de 2% din PIB anual, incepand cu anul 2001. Procesul de privatizare va continua si dupa anul 2000, cuprinzand inclusiv unele regii autonome. Veniturile din privatizare ating un varf in perioada 2000-2001 (1,9% din PIB), pentru a scadea in anii urmatori. Extinderea efectului benefic al ISD asupra economiei se va resimti clar in sfera exporturilor. Competitivitatea produselor exportate va creste datorita schimbarii structurii exporturilor in favoarea produselor cu continut mai ridicat de valoare adaugata. Elasticitatea de cerere a exporturilor va fi in crestere graduala, datorita competitivitatii in crestere indusa de firmele exportatoare cu capital strain. Elasticitatea de cerere a importurilor se va reduce treptat pana in 2004. Veniturile din taxe vamale se vor reduce in continuare, urmare a acordurilor cu UE, respectiv CEFTA, plus OMC. Cererea mondiala pentru produsele romanesti este calibrata pe baza ritmului de crestere prognozat pentru principalul partener comercial. Produsul intern brut al Uniunii Europene a fost estimat a avea o crestere de 2,4-2,5% pe an, in intervalul de prognoza. Inflatia mondiala preconizata va avea o rata anuala cuprinsa intre 1,3 si 1,4% pe an. Politica monetara va viza o crestere relativa a agregatului M2, dar se preconizeaza - prioritar - extinderea altor agregate monetare (M3), prin introducerea a noi instrumente bancare. Rata reala a dobanzilor va scadea usor, ceea ce va permite cresterea cererii de bani. Regimul cursului de schimb va continua sa fie cel de flotare controlata, rezultatul trasferurilor investitionale dinspre restul lumii fiind o apreciere graduala in termeni reali a leului, compensata de intrarile nete de capital marite si de cresterea productivitatii muncii. BNR va duce o politica de crestere a rezervelor valutare, astfel incat sa ajunga la un nivel care sa echivaleze cu valoarea a circa cinci luni de importuri. Efectele reformei fiscale de la inceputul anului 2000 vor fi din ce in ce mai vizibile dupa 2001, iar deficitul bugetar va fi mentinut in jurul a 3% din produsul intern brut, pana in anul 2004. Rezultatele masurilor fiscale vor fi vizibile in cresterea treptata a veniturilor indirecte din TVA, in reducerea veniturilor din impozitul pe profit, in marirea valorii transferurilor pentru protectie sociala. Reforma asigurarilor de sanatate si cea a sistemului de pensii vor continua. Vor creste cheltuielile destinate invatamantului, asigurarii sanatatii si cercetarii. Veniturile bugetare vor fi impulsionate ca urmare a imbunatatirii sistemului de colectare (intarirea disciplinei financiare, scaderea arieratelor). Serviciul datoriei externe este calculat in functie de perioada de plata, pentru datoria existenta. Serviciul datoriei publice se stabileste in corelatie cu rata dobanzii. Partea din datoria externa corespunzatoare statului sau garantata de stat si platita de acesta are o tendinta de scadere, de la 70% la 60%. Datoria publica (interna si externa) va creste, dar ponderea ei in produsul intern brut se va mentine intre 30-60%. Pe piata fortei de munca are loc o crestere graduala a ratei de participare in cadrul populatiei active. In 2000, mai putin in 2001, se inregistreaza disponibilizari de personal, urmare a reformei in industrie si administratia publica. Numarul populatiei active si cel al pensionarilor urmeaza prognozele demografice de tendinta, fara perturbatii neasteptate. Aprecierea reala a leului si cresterea reala a veniturilor din munca va contura o crestere sensibila a venitului nominal pe locuitor (exprimat in valuta). Reluarea procesului investitional, bazat si pe fluxurile de investitii straine directe, va avea ca efect crearea unor noi locuri de munca in economie. Acestea vor atrage populatie activa din afara fortei de munca ocupate (neocupata plus din economia necontabilizata). Acest efect va deveni preponderent catre sfarsitul perioadei antrenand riscul cresterii somajului.
2. Rezultatele prognozei pentru orizontul de prognoza 2000-2004.
Scenariul pleaca de la premisa instalarii unui ritm de crestere economica sustinuta, incepand cu anul 2001. Doar in 2000, cand se estimeaza momentul de debut al redresarii, rata anuala de crestere va fi mai moderata, respectiv 1,3%. Pe latura cererii agregate, cresterea economica se bazeaza pe accelerarea ratei investitionale, umare a usoarei redresari a ratei economisirii si a influxului de investitii straine directe. Comertul exterior va creste in volum, rata de crestere a exporturilor depasind in medie ritmul de crestere economica, dar nu si pe cel de crestere a importurilor, datorita cererii interne adresate acestora din urma, precum si mentinerii unui deficit structural, in prima etapa. Strategia de crestere economica ia in considerare o imbunatatire substantiala a credibilitatii institutiilor si politicilor economice in Romania. Cresterea coerentei politicilor va consolida increderea in moneda nationala si va genera o incredere sporita a operatorilor economici straini in economia romaneasca. Credibilitatea dobandita va fi reflectata in evolutia urmatorilor indicatori: ponderea serviciului datoriei externe in exporturile de marfuri si servicii va scadea de la 22,4% in 2000 la 20% in 2004, in special ca urmare a scaderii dobanzii si a largirii termenelor de rambursare (ponderea datoriei externe in exporturile de marfuri si servicii va creste de la 98,5% la 112,8%); rezerva bruta exprimata in numar de luni de importuri (marfuri si servicii) medii va creste de la 3,6% in 2000 la 5,1% in 2004. Pe latura ofertei se va inregistra o modificare insemnata la nivelul structurii economice, ponderile sectorului de servicii crescand, in detrimentului ponderii sectorului agricol. Ajustarile structurale care vor fi promovate si stimulate prin politicile economice vor duce la cresterea competitivitatii economiei romanesti, incepand cu anul 2000. Sporurile de productivitate vor permite, la randul lor, sporuri in veniturile salariale nete reale, semnificative in fiecare an, cresterea fiind de 26% pe perioada orizontului de prognoza (respectiv 49% daca se raporteaza la salarii exprimate in dolari la preturi constante). Dupa 2001, cresterea economica (PIB real) se stabilizeaza in zona unei rate medii de 4,25%, in timp ce rate medie de crestere a formarii brute de capital, in termeni reali, este prognozata in jurul a 10% pe an, antrenand efecte majore de restructurare si eficientizare a economiei. Drept urmare, ponderea formarii brute de capital in PIB va atinge 24% in anul 2004. Ponderea sectorului industriei in formarea valorii adaugate va ramane aproximativ constanta, in jurul valorii de 31,1%, in timp ce ponderea sectorului agricol se va diminua, ajungand la 14,2% in 2004, iar ponderea serviciilor (inclusiv a constructiilor) va creste la nivelul de 54,7%. Ca urmare a rezultatelor prognozei se estimeaza ca produsul intern brut pe locuitor, evaluat in termenii puterii de cumparare, va ajunge la 8.400 euro pe locuitor in anul 2005 (s-a luat in calcul inflatia mondiala, cifrele pentru 2005 se refera la euro la valorea din anul 2005). Inflatia se va reduce treptat pe perioada de prognoza, ajungand la o rata anuala medie de 10,1% (respectiv la o rata decembrie pe decembrie an precedent de 9,1%) in anul 2004, datorita dominantei fiscale. Rata somajului prezinta o tendinta de reducere catre finalul intervalului de prognoza, datorita efectului de generare de locuri de munca intr-o economie aflata in crestere. In acest scenariu se presupune o crestere a ratei somajului in anul 2000 ca efect al disponibillizarilor de personal. Salariul real va creste, datorita plusului de productivitate castigat de economie prin intrarea masiva de investitie straina directa. Datorita aprecierii usoare a leului in termeni reali, salariul in dolari nominali va avea o crestere mai pronuntata. Relansarea economica nu se va putea face fara o crestere a importurilor Romaniei, ceea ce va necesita urmarirea cu atentie a balantei de plati. Tendinta de crestere a deficitului comercial, astfel imprimata, necesita, chiar pe fondul cresterii fluxurilor de investitii straine directe, o finantare externa suplimentara, prin alte intrari de capital. Datoria externa va creste pe cale de consecinta, dar, in cadrul scenariului propus in strategie, necesarul de finantare externa se va mentine in limite acceptabile. Cursul leu/dolar (ca si cursul leu/euro) va urma o tendinta de apreciere in termeni reali. Cresterea datoriei externe va greva si pozitia datoriei publice totale, astfel incat ponderea datoriei publice totale in produsul intern brut va oscila in jurul nivelului de 30%. Deficitul bugetar este proiectat sa ramana la o pondere de 3% din produsul intern brut, pe fondul unei reduceri usoare a ponderilor detinute de veniturile (pana la 31%), respectiv cheltuielile (pana la 34%) bugetului consolidat in PIB. Ponderea masei monetare in sens larg (M2) in produsul intern brut va creste treptat pe perioada intervalului de prognoza, ajungand la 30% la sfarsitul anului 2004. Simultan, se va ameliora rata de economisire, ceea ce va permite cresterea investitiilor in economia romaneasca. Decalajul intre economii si investitii va ramane, totusi, un dezechilibru major al economiei Romaniei, pe termen mediu".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
