Cea mai puternica seceta din ultimii 165 de ani din Romania a provocat o criza in sistemul energetic, in urma careia producerea de energie electrica s-a reconfigurat, iar pierderile s-au redistribuit surprinzator. Hidroelectrica si Nuclearelectrica, cei mai competitivi producatori din sistem vor incheia in acest an pe pierderi, in timp ce Termoelectrica, pana acum nodul blocajului financiar din economie, ar putea intra pe profit.
Inchiderea reactorului de la Cernavoda a nascut temerea ca black out -ul care a paralizat o parte din SUA si Canada ar putea sa se produca si in Romania. Seceta nu a provocat o pana de curent in Romania, dar urmele deja se vad.
Global, seceta ar putea produce in acest an pierderi in agricultura si energie de aproximativ 300 milioane dolari (280 milioane euro), adica peste 0,5% din Produsul Intern Brut al Romaniei, potrivit unor estimari facute de economisti.
Hidroelectrica, pierderi de 90 mil. $ in acest an
Pana acum, valul de caldura uscata ce a lovit Romania inca din iunie a provocat Hidroelectrica pierderi de 800 miliarde lei (peste 23 mil. $), iar pana la finele anului acestea ar putea ajunge la 3.000 miliarde lei (circa 90 milioane dolari), potrivit lui Eugen Pena, directorul general al Hidroelectrica. "Acestea sunt pierderile provocate de seceta, inclusiv cele cauzate in urma sistarii exportului de energie, insa nu este vorba despre pierderile bilantiere", a precizat Pena.
In iulie, Hidroelectrica avea contractat 1.124 GWh, din care a realizat numai 825 GWh, ponderea fiind in scadere in august, cand producatorul de energie a realizat 722 GWh din 1.114 GWh programati, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul energiei electrice si termice (ANRE).
Hidroelectrica era singurul exportator roman de energie electrica, insa odata cu inchiderea unitatii I a centralei nuclearelectrice de la Cernavoda si a scaderii ponderii Hidroelectricii in productia totala de energie, exportul a fost sistat. Un alt efect anuntat de reprezentantii ministerului economiei si comertului ar putea fi renegocierea acordurilor incheiate cu consumatorii eligibili. Acestia cumpara de pe piata libera energie mai ieftina decat cei captivi in retelele de distributie ale Electrica.
Ponderea Hidroelectrica in productia totala de energie a Romaniei s-a redus in lunile cu seceta de la aproximativ 30% la 10,4%. Potrivit ANRE, Hidroelectrica vinde in medie energia electrica cu 18 - 20 $/MWh, unde sunt luate in calcul atat exportul de energie, cat si preturile pentru consumatorii captivi si eligibili. Hidroelectrica este cel mai mare furnizor de energie pentru eligibili, iar unii specialisti sustin ca datorita acestei situatii din sistemul energetic vor creste si preturile energiei contractate de cei de pe piata libera.
Oprirea reactorului de la Cernavoda costa 12,5 mld.lei pe zi
Oprirea centralei nuclearelectrice de la Cernavoda in urma cu zece zile inseamna neincasarea a 12,5 miliarde lei pe zi de catre Nuclearelectrica. Producatorul de energie electrica din surse nucleare, ce asigura 10% din productia interna de energie, a pierdut 3,6 milioane dolari in ultimele zece zile.
"In acest an, oricat ne-am chinui, cred ca vom incheia pe pierderi", spune Ion Rotaru, directorul general al Nuclearelectrica.Potrivit acestuia, se fac calcule in acest moment, previziunile pentru acest an urmand sa fie afectate: la inceputul anului Nuclearelectrica miza pe o cifra de afaceri de circa 130 mil. $. In plus, compania a contractat in decembrie 2002 un credit de circa 400 mil. euro de la consortiul format din bancile Societe Generale, Banca Romana pentru Dezvoltare si Credit Lyonnais, cu o perioada de gratie de 4 ani si rambursare in 15 ani pentru realizarea reactorului II.
Unitatea I a centralei de la Cernavoda are o putere instalata de circa 705 MW, fiind de conceptie CANDU, iar unitatea II este acum in faza de constructie.
Oprirea reactorului a ridicat doua intrebari: cum de nu s-a intamplat si bulgarilor de la Kozlodui acelasi lucru, care tot apa din Dunare folosesc, si ce se va intampla cand toate cele cinci reactoare vor fi in functiune, daca sunt probleme chiar si cu unul?
"Pompele Centralei de la Cernavoda au sorbul instalat la nivel fix, spre deosebire de bulgari, ale caror pompe functioneaza cu plutitor (care coboara sau urca dupa nivelul apei-n.red.) Sorbul este la un nivel care ar trebuie sa aiba apa in 97din 100 de ani (conform statisticilor), iar pentru ceilalti trei ani este prevazuta oprirea-cum s-a intimplat acum. Aceasta a fost conceptia canadiana: nivel fix, diferita dea a rusilor", a explicat Serban Valeca, fost director al Centralei, acum consilier al primului-ministru pe probleme energetice.
"Cat despre celelate patru reactoare, nu-i o problema: pentru un reactor e nevoie de 100 mc/secunda, iar acum debitul (aflat la minimul a 160 de ani-n.red) este de 1600 mc/secunda. Deci problema nu e debit, e de nivel", a mai spus Valeca, care face parte din Comandamentul de supraveghere de laCernavoda.
Potrivit ministrului economiei si comertului, la proiectarea centralei de la Cernavoda in urma cu 15-20 de ani, pe baza studiilor, nici nu a fost luata in calcul o scadere a debitului apelor Dunarii sub 2.000 metri cubi pe secunda, in conditiile in care debitul in lunile de vara era de peste 5.000 de metri cubi pe secunda.
Termoelectrica - 100 mil. $ in doua luni, CNLO 23 mil.$
Seceta a lovit in sursele hidro si nucleare, insa a venit la fix pentru companii precum Termoelectrica si Compania Nationala a Lignitului Oltenia, cu mari probleme financiare. Daca ar fi sa construim scenarii, chiar a venit prea la fix! Mai ales ca la finele anului trecut, compania a lansat o emisiune de obligatiuni de 200 mil. $, iar in acest an va contracta cu garantia statului un credit de 200 mil. $ pentru achizitie de gaze si pacura.
Insa nimeni din sistemul energetic contactat de Ziarul Financiar nu confirma ca Centrala de la Cernavoda ar fi putut ramane in functiune si ca seceta nu a fost folosita ca pretext pentru imbunatatirea situatiei financiare a Termoelectrica, chiar daca asemenea zvonuri mai circula pe piata.
Termocentralele, care tin acum circa 84% din productia nationala de energie (dublu fata de normal), au produs in iulie si august o cantitate dubla de energie fata de perioada similara a anului trecut, ceea ce pentru inseamna venituri mai mari cu aproximativ 3.200 miliarde lei (circa 97 mil. $).
Productia de energie in lunile iulie si august a fost de doua ori mai mare decat anul trecut, cand Termoelectrica avea o pondere de circa 44% in totalul productiei interne. La o putere medie orara de 1.500 MW, pe o perioada de 720 de ore si la un pret de 1.500.000 lei/MWh, rezulta venituri lunare suplimentare de 1.620 miliarde lei (aproximativ 49 mil. $), potrivit lui Ion Marcu, directorul general al Electrocentrale Bucuresti SA, una dintre cele mai importante filiale ale Termoelectrica. El adauga ca raportarea venituri la facturi incasate arata ca in aceasta perioada a anului, Electrica are cele mai slabe incasari.
Ion Marcu a fost directorul general al Termoelectrica pana la finele anului trecut, cand principalul producator de energie a fost reorganizat in patru filiale - Bucuresti, Turceni, Rovinari si Deva.
Daca seceta se va prelungi in septembrie si octombrie, Termoelectrica ar mai putea obtine 100 mil. $ in plus si mai ales, ar putea sa-si reduca pierderile. In 2002, compania a raportat pierderi de aproximativ 80 mil. $ la o cifra de afaceri de 1,35 mld. $.
Termoelectrica a tras dupa ea si Compania Nationala a Lignitului Oltenia, care este principalul furnizor de carbune, materie prima mai ieftina decat gazele si pacura, aduse din import. Termoelectrica pentru a produce o energie cat de cat mai ieftina a trebuit sa recurga la producerea de energie in centrale pe carbune, unde costul dec prodctie este de 28 - 29 $/MWh, fata de 45 $/MWh in general.
Astfel, CNLO a realizat venituri mai mari in iulie cu 10 mil.$ fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar in august cu 13 mil.$ mai mult decat anul trecut. Pentru acest an, directorul general,Ion Vulpe estimeaza o crestere cu 7% a cifrei de afaceri din 2002, cand a fost de 10.540 mld. lei (318 mil.$).
Productia de lignit ar putea atinge in acest an o cantitate de 28-29 mil. tone fata de 24 mil. tone in 2002, in august fiind atins un nivel record de 3,05 mil. tone.
CNLO ar putea in acest fel sa-si echilibreze balanta intre venituri si cheltuieli in acest an, fata de anul trecut, cand a incheiat pe pierderi.
De la inceputul crizei in sistemul energetic national, Termoelectrica produce la capacitate maxima cu centralele pe baza de carbune, combustibil mai ieftin decat hidrocarburile (gaze si pacura) si intra in productie cu alte unitati in ordinea costurilor de productie.
Productia de energie cu costuri mai mari nu va duce la o crestere a pretului final al energiei, costurile urmand sa fie repartizate intre companiile din sistemul energetic, potrivit ministrului economiei si comertului, Dan Ioan Popescu.
Costurile suplimentare estimate pentru urmatoarele patru luni cu achizitia de combustibil se ridica la aproximativ 3.000 mld. lei (circa 90 mil. $), spun reprezentantii ministerului de resort.
Criza transforma Romania din exportator in importator de energie
In zona Balcanilor, singurele state cu excedent de putere instalata sunt Romania si Bulgaria, care exporta in Serbia, Grecia, Turcia, Albania sau alte state din regiune, cu un serios avantaj de partea bulgarilor.
Criza din sistemul romanesc face ca Hidroelectrica, unicul exportator, sa renunte la livrari externe, mai ales, ca ea este principala companie afectata. Totusi, ministrul economiei si comertului, Dan Ioan Popescu, s-a aratat potrivnic la ideea de a importa energie, cu exceptia livrarilor facute de Republica Moldova, in contul unor datorii fata de tara noastra, in contul unor exporturi mai vechi de energie.
Potrivit lui Popescu, cererea de energie poate fi asigurata din capacitatile proprii existente pe piata romaneasca, avand chiar si o rezerva de 10% din putere pentru orice eventualitate.
"Romania este capabila sa asigure consumul de energie prin capacitatile pe care le are. Prefer sa producem la Iernut, de exemplu, la costuri de 56 $/MWh decat sa facem importuri spot (la vedere-n.red) la 1.000 euro/MWh", a spus ministrul Popescu. Acesta a dat ca exemplu situatia din Italia, unde pe fondul secetei ce a afectat Italia, Enel a fost nevoita sa recurga la importuri de pe piata spot, cumparand energie echivalenta cu 17% din cerere la un pret de 1000- 1600 euro/MWh. In situatii similare s-au aflat Germania si Anglia.
Importul din Republica Moldova este realizat de Electrica pana la finele acestui an, urmand sa corespunda unei puteri de 70 MW, de la o firma al carei pachet majoritar de actiuni este detinut de compania de stat Moldelectrica din Chisinau.
Totusi, importul de energie electrica ar putea fi extins in perioada urmatoare. Surse din ministerul de resort afirma ca se negociaza astfel de livrari de la firme din Bulgaria, Elvetia si Cehia.
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
