În topul celor mai mari 50 de producători din industria alimentară şi a băuturilor, care realizează peste 50% din veniturile industriei de profil, estimată la circa 60 miliarde de lei, pe primele poziţii se află fabrici de bere, de sucuri şi de ulei, potrivit unei analize făcute de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Însă, în cazul producătorilor de ulei mare parte din business este generată de componenta agricolă şi anume de cultivarea şi comerţul cerealelor.
Pe primul loc în top se află producătorul de băuturi răcoritoare Coca-Cola HBC România, cu venituri de 2,4 miliarde de lei. Pe următoarele poziţii se situează companiile Ursus Breweries (fabricarea berii) şi Bunge România (fabricarea uleiurilor), ambele cu venituri de circa 2 miliarde de lei.
În top 10 există un singur producător de carne, Smithfield România, de altfel şi singura companie de profil care a depăşit un miliard de lei. Astfel, în timp ce ţări cu o populaţie similară României, de 19 milioane de locuitori, vorbesc de fabrici alimentare de 1 miliard de euro, pentru cele mai multe fabrici româneşti este încă departe şi 1 miliard de lei.
„Eu consider că trebuie dezvoltate pieţele locale, pentru că în ţările dezvoltate au o pondere importantă producătorii locali, iar, bineînţeles, marile corporaţii deţin supremaţia. În alte ţări au crescut ambele modele datorită experienţei şi accesului la finanţare, ceea ce nouă ne lipseşte“, spune Cosmin Maglas, CEO şi fondator al firmei de consultanţă Atragem Finanţare. El este specialist în domeniul agroalimentar.
Dacă ne uităm pe harta alimentară, observăm că în zece judeţe din ţară există o singură fabrică de procesare a laptelui sau nu există deloc, în cazul judeţelor Caraş-Severin, Dolj şi Olt, conform datelor de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). De asemenea, în judeţele Ialomiţa şi Sălaj există, în fiecare, o singură fabrică de carne.
Cosmin Maglas explică că producătorii locali nu se pot dezvolta fără investiţii şi fără mangement strategic, precizând că firmele româneşti cresc până la nivelul la care băncile le susţin, în timp ce firmele străine au acces la finanţare externă şi primesc bani de la grupul mamă, având zeci de ani de experienţă în spate. În România, însă, capitalismul este încă tânăr, iar după 32 de ani nu se poate lăuda cu businessuri la a treia generaţie.
„Spre exemplu, European Drinks, producătorul Frutti Fresh din Oradea, a ajuns la nivel maxim la un moment dat, iar apoi a început scăderea. Pe când Coca-Cola s-a susţinut din resursele de zeci de ani, chiar şi într-o perioadă dificilă. Nouă ne lipseşte predictibilitatea. În plus, ei au directori financiari şi directori de strategie, angajaţii foarte buni, care sunt şi foarte scumpi, iar noi avem încă salarii mici“, a menţionat Maglas.
Consultantul mai spune şi că este nevoie de viziune pentru ca businessurile să crească.
„Avem exemple de businessuri locale, cum este Panemar din judeţul Cluj sau Macromex, care s-au dezvoltat pe spatele unei viziuni clare, deşi au concurat cu alţi producători mai bogaţi şi mai puternici“, a completat el.
Analiza a luat în calcul doar companiile din codul CAEN industrie alimentară şi a băuturilor. Vedeţi şi cum arată harta alimentară pe judeţe.
