Romania are nevoie de cel putin 80 de ani de apartenenta la Uniunea Europeana pentru a ajunge la un venit mediu pe cap de locuitor comparabil cu cel din UE, arata rezultatele unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), divizia de cercetare a grupului britanic care editeaza revista The Economist.
Perioada poate parea exagerata, insa decalajul de nivel de trei dintre Romania si Uniunea Europeana este vizibil pentru cei care au calatorit in tari comunitare. In loc sa scada, in anii '90 distanta s-a marit. Si comparatia nu trebuie facuta cu Bucurestiul, ci cu zonele rurale in care inca se mai ara cu plugul tras de cai sau magari.
Cert este ca nici o alta tara candidata nu este vazuta la o distanta atat de descurajanta fata de nivelul de trai din UE.
Prin comparatie, chiar si Bulgaria ar putea recupera decalajul mai "repede", avand nevoie de 63 de ani, potrivit studiului realizat de EIU.
In aceste conditii, se poate spune ca nepotii actualei generatii au sanse bune sa traiasca la standardele din Uniunea Europeana.
Romania are un produs intern brut pe cap de locuitor de circa 2.150 de dolari, in timp ce media in Uniunea Europeana se ridica la 22.870 de dolari. Lucrurile stau un pic mai bine in cazul in care indicatorul este calculat dupa paritatea puterii de cumparare - Romania inregistreaza un PIB/loc de 5.240 de dolari, o cincime din nivelul european de 25.670 de dolari. Problema este ca metodele folosite in determinarea referintelor pentru paritatea puterii de cumparare sunt considerate mai degraba o arta decat o stiinta.
Asa ca, pe langa cresterea economica, numai o apreciere reala a leului poate grabi convergenta spre venitul pe cap de locuitor din UE. In dolari, venitul a crescut simtitor in conditiile slabirii monedei americane, insa in oglida euro imaginea intregii economii este uratita.
Estimarea de 80 de ani poate fi considerata un interval exagerat de lung, in ipoteza ca Romania va reusi sa-si mentina, pe termen lung, un ritm de crestere economica cel putin dublu fata de cel din spatiul UE. Nu poate fi exclus insa riscul unor noi derapaje in politica economica, si nici posibile masuri legate de cerintele aderarii care ar putea inhiba cresterea economica. Cert este ca numai nepotii actualei generatii au sanse sa traiasca la standardul de viata din UE.
Oricum, cu timpul, procesul de recuperare a decalajului se va muta in interiorul Uniunii. Nu trebuie uitat insa ca aderarea in sine nu va rezolva problemele peste noapte, mai mult, aceasta va implica si o serie de costuri, nu doar beneficii. Astfel, statul va trebui sa cheltuiasca mult mai mult pentru investitii in infrastructura. Nici pentru oamenii de afaceri nu va fi usor. De exemplu, in primii cinci ani de la intrarea in Uniune, firmele romanesti vor fi nevoite sa respecte conditiile conform carora cel putin 25% din ambalaje trebuie reciclate, iar cel putin 50% din deseuri sa fie recuperate si refolosite.
Aderarea nu este o garantie
Experienta etapelor precedente de extindere a Uniunii Europene arata ca aderarea nu este suficienta pentru a determina un salt in ratele de crestere economica, insa rigoarea adusa in politica economica de calitatea de membru poate crea premisele necesare. Ritmul de recuperare a diferentei de venit pe locuitor a fost, in general, lent, de circa 2% pe an.
Mai mult exista si exemple din care ar trebui invatat: Grecia, o data intrata in UE, a reusit sa inregistreze o deteriorare a venitului pe cap de locuitor, de la 64 din media UE in 1981, la 61% zece ani mai tarziu.
Sansa pe care poate miza Romania, alaturi de ceilalti candidati, este atragerea unui volum mare de investitii straine, o data intrata in UE. Deocamdata, insa, Romania nu se poate baza decat pe valuta trimisa de muncitorii din strainatate. Anul trecut, banii din astfel de transferuri au insumat peste 1,5 miliarde de dolari, in timp ce investitiile straine directe de-abia au depasit un miliard de dolari.
In Portugalia, unul din elementele de comparatie cele mai la indemana pentru Romania, PIB nominal/locuitor a stagnat in jurul valorii de 2.500 dolari pana in preajma aderarii la Uniunea Europeana, in timp ce in Romania acest indicator a stagnat sub 2.000 de dolari in primii 13 ani de reforma, depasind acest nivel de-abia anul trecut.
Cei mai "apropiati" de nivelul venitului din UE sunt estonienii si slovenii, care pot spera ca in 31 de ani sa ajunga sa traiasca pe picior de egalitate cu cei din actualele tari membre ale Uniunii.
Comisia Europeana stie unde suntem
Ultimul raport de tara al Comisiei Europene a aratat ca Romania nu a facut progrese in ultimii ani la capitolul convergenta reala cu nivelurile de venit pe cap de locuitor din Uniunea Europeana.
Astfel, in 2001, produsul intern brut pe cap de locuitor calculat dupa paritatea puterii de cumparare reprezenta numai 25% din media UE.
De asemenea, sunt de luat in calcul o serie de disparitati regionale la nivelul venitului pe locuitor. Regiunea Bucurestiului inregistreaza un venit cu 40% mai mare decat media nationala, respectiv cu 85% peste nivelul din cele mai sarace zone ale Romaniei.
Potrivit analistilor straini, statele candidate la Uniunea Europeana pot injumatati durata procesului prin care vor putea ajunge din urma tarile din cadrul UE, cu conditia sa continue sa aplice reforme si politici economice eficiente.
EIU atrage atentia ca simpla apartenenta la blocul european nu reprezinta o garantie a potentialului de crestere economica si recuperare a decalajului de dezvoltare.
Chiar si in cazul celui mai optimist scenariu, calculele arata ca tarile central si est-europene vor ajunge abia peste 40 de ani la un nivel de 75% din venitul mediu pe cap de locuitor din UE, respectiv peste cel putin 50 de ani pentru a atinge o proportie de aproape 100%.
In cazul Sloveniei si Estoniei, durata anticipata va fi mai scurta, de aproximativ 30 de ani, in timp ce campioanele acestui proces ar putea fi Malta si Cipru, care vor egala performantele UE dupa 29, respectiv 21 de ani.
Previziunile cele mai realiste de crestere mizeaza pe un termen mediu de aproape un secol, analistii avertizand ca eventualele erori guvernamentale cu privire la aplicarea reformelor ar putea prelungi perioada respectiva.
"Ipoteza conform careia integrarea poate inrautati situatia viitoarelor membre se poate adeveri, iar o asemenea criza va pune sub semnul intrebarii existenta intregii Uniuni largite", se precizeaza in studiul mentionat.
Din acest motiv, EIU a subliniat inca o data importanta cruciala pe care o au deciziile guvernelor central si est-europene dupa aderarea la blocul european.
Guvernul sustine ca Romania are toate sansele de a reduce semnificativ perioada de 80 de ani pentru a ajunge la un venit mediu pe cap de locuitor comparabil cu cel din UE. Acestea s-ar datora efortului intern, dar si sprijinului financiar si dialogului permanent pe care Romania il are cu UE, in special cu state membre ce s-au confruntat cu probleme politice si economice similare -Grecia, Portugalia, Irlanda si Spania.
Viteza conteaza, daca e sustinuta
In conditiile economice si politice acutale, analistii straini preconizeaza ca Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei va creste anual in medie cu 2,6%. Cel mai optimist scenariu estimeaza o crestere anuala de 3,8%. Pentru a grabi recuperarea, Romania ar avea nevoie sa mentina pe o perioada cat mai lunga ritmuri anuale de crestere economica in jur de 5%, insa cu riscul unor supraincalziri ale economiei.
Pe ansamblul statelor din centrul si estul Europei, PIB va avansa anual cu cel putin trei procente.
Previziunile mentionate iau un calcul ipoteza ca PIB mediu din Uniunea Europeana va creste anual cu doua procente.
"Impactul real sporeste nu numai prin simplul fapt al extinderii UE, ci prin interactiunea dintre strategiile aplicate si potentialul de crestere aferent acestui proces", arata Daniel Franklin, director in cadrul Economist Intelligence Unit.
Raportul EIU a analizat implicatiile politice, economice si de afaceri aferente procesului de aderare din 2004 a grupului format din Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia.
Analistii au subliniat faptul ca este prima data in istoria Uniunii Europene cand procesul de extindere include un numar atat de mare de state si cu structuri economice atat de diferite de cele existente in cadrul UE.
Raportul ia in calcul patru scenarii privind efectele aderarii la UE, osciland intre doua extreme: constituirea unui bloc extins unit, respectiv declansarea unei crize.
"Performantele economice vor varia, si odata cu acestea se vor forma si tiparele de crestere din cadrul UE. Totodata, intensificarea competitiei pe o piata unica marita va incuraja implementarea unor politici pentru deschiderea si cresterea gradului de flexibilitate a pietelor", se arata in studiul EIU.
Analistii considera ca sectorul corporatist va beneficia de pe urma largirii UE.
Potrivit unui studiu global realizat cu ajutorul firmei de cercetare Accenture, majoritatea oamenilor de afaceri sunt in favoarea extinderii. Din totalul de 315 directori chestionati, numai noua procente si-au exprimat dezacordul cu privire la acest proiect. Respondentii din Europa impartasesc cea mai mare adeziune fata de integrarea tarilor din centrul si estul continentului.
Aproape 59% din respondenti considera ca extinderea pietei unice reprezinta o oportunitate de afaceri care va imbunatati mediul de activitate, contribuind la cresterea nivelului de trai si la majorarea cheltuielilor consumatorilor europeni.
Potrivit studiului mentionat, Ungaria si Cehia vor deveni, peste cinci ani, cele mai eficiente piete din randul viitoarelor membre UE, Praga adjudecandu-si totodata si rolul de centru de afaceri al acestei regiuni.
"Aderarea presupune insa si anumite costuri. Respondentii se asteapta la aplicarea unor reglementari mai drastice in anumite sectoare de interes, cum ar fi protectia mediului inconjurator, sau protejarea si incurajarea activitatii corporatiste interne", se mai arata in studiul EIU.
In plus, oamenii de afaceri considera ca extinderea pietei unice va conduce la intensificarea competitiei in cel putin patru domenii de activitate: agricultura, industria auto, sectorul de consum, precum si industria miniera si metalurgica.
Economia romaneasca - puncte slabe
- Agricultura - reprezinta ocupatia principala pentru 44,4$ din forta de munca. Reformele in domeniu sunt cele mai putin avansate comparativ cu celelalte tari candidate. Lipsa cronica de finantare si mecanizarea foarte slaba, inclusiv din cauza proprietatilor fragmentate, reduc potentialul acestui sector de contributie la cresterea economica. In plus negocierile privind acest capitol se vor dovedi foarte dificile din cauza decalajului fata de standardele UE in domeniu, in special in zootehnie.
- Sectorul energetic - restructurarea si privatizarea au fost intarziate ani de-a randul, cativa pasi fiind facuti numai la presiunea organismelor internationale. Din cauza investitiilor insuficiente, productia de resurse energetice este in declin.
- Transporturile - una din cele mai slabe infrastructuri din Europa si un obstacol major in calea dezvoltarii economice. Modernizarea soselelor si cailor ferate trebuie sa constituie prioritati urgente. Necesarul urias de finantare poate constitui o problema.
- Serviciile financiare - un sector care ramane subdezvoltat, cu active care de-abia ating 30% din PIB, comparativ cu o medie de 260% in zona euro, respectiv 70% in Europa Centrala si de Est. Statul continua sa joace un rol major in acest sector.
- Telecomunicatiile - chiar dupa standarde regionale, sectorul este insufiecient dezvoltat, desi a fost recent liberalizat. Potentialul de crestere este insa printre cele mai ridicate. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
