♦ Datoria externă a României a crescut în ianuarie 2023 cu 7,5 mld. euro, până la 150 mld. euro, ajungând astfel la aproape triplul rezervelor, care la finalul lunii februarie se afla la 52 mld. euro.
Datoria externă a României creşte accelerat într-o perioadă când tensiunile de pe pieţele financiare sunt la apogeu.
După falimentul a trei bănci din SUA, cu active totale de 300 mld. dolari, miercuri seara Banca Elveţiei a anunţat un ajutor de urgenţă pentru Credit Suisse, de 50 mld. franci elveţieni, a doua mare bancă a Elveţiei.
Întrebarea este care vor fi efectele pentru sistemele bancare precum cel al României.
Prezent ieri la o conferinţă organizată de BNR şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că finanţarea a încetinit din cauza creşterii costurilor de finanţare pe fondul înăspririi politicii monetare şi a standardelor de credit, iar odată cu criza energetică prelungită, tensiunile geopolitice accentuate şi incertitudinea despre perspectivele economice, băncile au fost nevoite să îşi reevalueze nivelul de risc. Chiar dacă guvernatorul BNR susţine că poziţia financiară a sectorului bancar românesc este adecvată, avertizează că riscurile sunt în creştere atât la nivel local, cât şi internaţional. În acelaşi timp, printre vulnerabilităţile pe care BNR le vede sunt riscul mai mare de nerambursare a împrumuturilor din sectorul privat, creşterea serviciului datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor, dar şi legătura strânsă între sectorul bancar şi sectorul guvernamental.
Pe de altă parte, Adrian Câciu, ministrul finanţelor, a spus în cadrul unei conferinţe organizate de revista britanică The Economist că economia României va creşte peste prognoza actuală, care în acest moment este de 2,8% pentru 2023, că economia s-a dovedit a fi rezilientă, Europa a reuşit să evite recesiunea, iar anul 2023 este mai stabil pentru că el consideră că în acest an ştim cu ce ne confruntăm.
