România este pe lista de dorinţe a multor investitori, dar nu este doar România, suntem la concurenţă cu multe alte state, afirmă Alexandra Smedoiu, Partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România.
”Cu siguranţă, România este pe lista de dorinţe a multor investitori, dar nu este doar România, suntem la concurenţă cu multe alte state. Dacă până acum concuram cu Ungaria, Serbia, Muntenegru şi Bulgaria, acum concurenţa se face cu ţări precum Egipt, Maroc. Noi trebuie să plusăm cu un cost operaţional mai scăzut, dar trebuie să plusăm şi cu un sistem de legi bine pus la punct, cu predictibilitate, cu un mediu de business corect, concurenţial, toate aceste elemente pe care un investitor le caută. Am atras investiţii, însă am şi pierdut investiţii, ceea ce ne face puţin să învăţăm din greşelile trecutului”, a declarat Alexandra Smedoiu în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.
Ce a mai declarat Alexandra Smedoiu în cadrul evenimentului:
• Cu siguranţă, fiscalitatea va fi o problemă extrem de stringentă şi un subiect arzător pentru toată economia şi pentru IMM-uri începând cu anul următor pentru că nu avem predictibilitate. Impredictibilitatea afectează firmele mai mici, nu pe cele mai mare, care au capacitatea să se reaşeze, să se reajusteze mai repede. Pe zona de IMM-uri, cele mai mari modificări sunt legate de plafonul de cifră de afaceri. În prezent, regimul de impozitare la cifra de afaceri se aplică la toate IMM-urile cu cifra de afaceri cu 1 mil. euro.
• Cred că ne este tuturor foarte clar că este nevoie de bani, iar întrebarea este de unde vor veni aceşti bani. Cu toţii înţelegem că ceva trebuie să se întâmple, dar nimeni nu vrea să fie la el în ogradă. Această modificare a plafonului de cifră de afaceri vine cu o schimbare de la 1 mil. euro la 500.000 de euro, dar mai vine cu ceva interesant, o limitare de a avea maximum trei întreprinderi pe acţionar, ceea ce înseamnă că exista o practică de a fragmenta activitatea pe mai multe firme pentru a plăti un impozit mai mic. Să plăteşti un impozit de 6% pe o activitate economică ne duce în zona de paradis fiscal, adică 1% pe cifra de afaceri şi 5% pe dividende.
• Marea problemă a României este pe zona de impozitare a muncii şi despre asta se vorbeşte şi se face prea puţin. Aici suntem printre fruntaşii Europei pe zona de taxare a muncii şi prin faptul că contribuţiile sociale de la noi nu sunt plafonate, precum în majoritatea statelor membre UE. În condiţiile în care resursa umană se găseşte tot mai greu, politicile imigraţioniste încă nu sunt foarte coerente, foarte avansate şi te costă foarte mult să angajezi, ce facem în zona aceasta? Suntem între ciocan şi nicovală, este nevoie de mai multe venituri, dar sunt zone care ne dor. Este greu de spus cine va suporta costul, dar să nu minţim, este nevoie de o creştere a fiscalităţii.
• De asemenea, mai văd un element de sincronicitate pe tot ce înseamnă a atrage o investiţie din zona Rusia – Ucraina, pe a atrage nişte fonduri din PNRR, din cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, şi anume că există o perioadă de timp necesară pentru ca ceva chiar să se întâmple. În un interval de 18 luni, lucrurile se vor aşeza cu siguranţă, dar ce facem până atunci?
• În PNRR, 80% dintre fonduri sunt pentru instituţiile publice. Până se lansează un proiect, până se lansează o licitaţie, până se semnează un contract, până începe lucrul la proiect şi până vin banii durează. Faptul că în PNRR 80% dintre fonduri sunt pentru instituţiile publice are şi avantaje, şi dezavantaje. Avantajul este că poţi foarte uşor să direcţionezi banii în zonele care sunt de interes public, în energie verde şi digitalizare, iar dezavantajul este că îngreunează puţin mersul lucrurilor. Mediul privat este mai dinamic şi prin prisma faptului că suntem mai mulţi.
• Nu cred că fiscalitatea nu contează mai mult în operaţiunile unei companii decât nivelul de dobândă sau accesul la credit. Cred că este ceva ce poate să facă diferenţa între succes şi eşec, însă nu cred că poate să prevaleze un în faţa unui plan de afaceri, în faţa unei finanţări
• Eu mă tem cel mai mult de divizarea între noi, dintre mediul de business. Îmi doresc să fim uniţi în ceea ce facem, în ceea ce cerem de la instituţiile publice şi de la guvernanţi. Dacă vom reuşi acest lucru va fi un mediu de business mult mai bun pentru toţi.
