„Ştim că multe sectoare şi afaceri caută muncitor bine pregătiţi. Fără suficient de mulţi oameni bine pregătiţi, o locaţie pentru afaceri nu poate avea succes. De aceea trebuie să facem orice efort este necesar pentru a recruta un număr suficient de specialişti. Altfel, companiile vor fi nevoite să migreze. Iar noi nu vrem ca acest lucru să se întâmple.“
Recesiunea din industria germană, care ţine de peste un an, s-ar putea apropia de sfârşit, însă economia germană, cea mai influentă din Europa, are prea puţină energie pentru a prinde viteză. Guvernul de la Berlin apreciază că economia stagnează, iar Bundesbank, banca centrală, şi-a redus semnificativ proiecţiile de creştere pentru anul viitor.
Peste aceste probleme de context se suprapune una de structură: economia germană duce lipsă de muncitori calificaţi, iar guvernul vrea să acopere golul atrăgând şi mai mulţi est-europeni sau oameni care să muncească din afara UE.
Pentru economiile est-europene, care de obicei simt cu o latenţă de 6 luni problemele din economia germană, anemia înseamnă că atunci când şocul din vest va lovi cu intensitate maximă, Germania va fi încă prea slăbită pentru a da speranţa unei reveniri rapide.
Economia germană stagnează, „mai mult sau mai puţin“, în pofida semnelor că recesiunea din industrie se apropie de sfârşit, se arată într-un comunicat al ministerului economiei de la Berlin cu date de la începutul celui de-al patrulea trimestru, scrie Reuters. Încurajatoare sunt stabilizarea comenzilor pentru fabrici şi creşterea veniturilor disponibile ale gospodăriilor. Însă consumul privat este încă slab, arată comunicatul. Retailerii germani, a căror activitate reflectă pofta de a cheltui a nemţilor - importantă pentru că în lipsa tracţiunii din partea industriei economia se bazează acum pe consumul intern pentru creştere - vor înregistra anul acesta o majorare a veniturilor de 2,3%, estimează BGA, una dintre principalele asociaţii ale comerciaţilor germani. Cu toate acestea, avertizează uniunea retailerilor, firmele din sector intenţionează să reducă investiţiile. BGA estimează o creştere de 2% a veniturilor nominale anul viitor, adică o încetinire. Sfârşitul de an nu aduce motive de sărbătoare pentru industriaşii germani.
Un indice anticipativ IHS Markit a găsit că în luna decembrie contracţia sectorului manufacturier s-a înrăutăţit, notează Bloomberg. Indicatorul, realizat pe baza răspunsurilor directorilor de achiziţii ai companiilor din industrie, a scăzut, în pofida aşteptărilor, la 43,4 puncte în decembrie. Această slăbiciune a fost mai puternică decât creşterea din servicii, ceea ce a făcut ca sectorul privat să înregistreze a patra lună de scădere la rând. Datele „sugerează un sfârşit slab al unui an dificil pentru economia germană“, spune Phil Smith, economist la IHS Markit. „Industria manufacturieră continuă să frâneze puternic producţia sectorului privat“, chiar dacă încetinirea declinului comenzilor noi şi din exporturi „aduce scântei de speranţă“.
Bundesbank a înjumătăţit estimarea de creştere economică pentru 2020 la 0,6%. În iunie, instituţia, componenta cu cea mai mare greutate a sistemului de bănci centrale europene, prognoza un avans de 1,2%. În plus, banca centrală şi-a temperat aşteptările şi pentru 2021. Banca a explicat că episodul de încetinire economică va continua probabil în iarnă, în contextul recesiunii din sectorul manufacturier şi al declinului cererii la nivel mondial cauzat de răzoiul comercial dintre America şi China, care a intrat deja în cea de-a 17-a lună. Apoi, „prin prisma condiţiilor actuale, nu este de aşteptat ca economia germană să intre în recesiune“, se arată în analiza Bundesbank. Este un mesaj prudent. În urmă cu câteva luni, instituţia avertiza că economia Germaniei s-ar putea să fi intrat în recesiune în trimestrul trei, ceea ce nu s-a întâmplat. Însă recesiunea a fost evitată la limită. Pentru anul acesta, banca estimează un avans de 0,5%, faţă de cel de 0,6% aşteptat anterior.
Problemele de context ar putea fi agravate de problemele de structură din economie. Cancelarul german Angela Merkel a avertizat recent că penuria de forţă de muncă din Germania s-ar putea transforma într-un exod al firmelor în străinătate, scrie Deutsche Welle. Până acum, salariile bune şi condiţiile de muncă decente oferite de companiile germane au atras forţa de muncă talentată din statele foste comuniste din Europa de Est, mai ales după ce acestea au aderat la Uniunea Europeană. Mirajul traiului occidental a fost atrăgător pentru atât de mulţi est-europeni încât economiile din care au plecat se confruntă acum cu crize demografice ce duc la îmbătrânirea accelerată a societăţii şi la o lipsă acută de forţă de lucru calificată. Merkel a tras în weekend semnalul de alarmă privind penuria de forţă de lucru calificată din Germania.
„Ştim că multe sectoare şi afaceri caută muncitori bine pregătiţi. Fără suficient de mulţi oameni bine pregătiţi, o locaţie pentru afaceri nu poate avea succes. De aceea trebuie să facem orice efort este necesar pentru a recruta un număr suficient de specialişti. Altfel, companiile vor fi nevoite să migreze. Iar noi nu vrem ca acest lucru să se întâmple“, a spus Merkel. Germania vrea să rezolve problema lipsei de specialişti din economie asigurând pregătire profesională de calitate cât mai multor oameni posibil. În acelaşi timp, Berlinul caută să recruteze muncitori calificaţi din ţările UE şi din afară.
În Germania lucrează în prezent deja 2,5 milioane de persoane din state membre ale Uniunii. „Însă ei nu sunt suficienţi şi de aceea trebuie să căutăm muncitori talentaţi şi în afara UE“, a explicat Merkel. Berlinul îşi îndreaptă atenţia spre ţări ca Mexic, Vietnam şi India pentru a umple golurile de pe piaţa muncii. Germania a netezit terenul pentru aceste eforturi prin Legea imigrării muncitorilor calificaţi, care va intra în vigoare la 1 martie 2020. Scopul acestui cadru legal este de a face mai uşor pentru muncitorii din afara UE să vină în Germania. Polonezii se tem că astfel Germania îi va atrage pe ucraineni, o forţă de muncă prin care economia poloneză acoperă golurile lăsate de polonezii plecaţi la muncă în Occident, inclusiv în Germania. Economia germană are nevoie mai ales de ingineri electricieni, muncitori din metalurgie, ingineri de mecatronică, bucătari, îngrijitori pentru bătrâni, asistenţi medicali, specialişti în IT şi software developeri.
