♦ Prima zi de audieri în Parlament a miniştrilor propuşi în viitorul cabinet arată cât de dificilă va fi guvernarea pentru Ludovic Orban, premierul desemnat, în condiţiile în care el s-a angajat să păstreze deficitul bugetar în acest an cât mai aproape de 3% din PIB, să elaboreze proiectul de buget pentru 2020 până în decembrie, dar să nu reducă cheltuielile sociale nici în 2019 şi nici în 2020.
Nu mai puţin de 6% din PIB s-a angajat ministrul propus al finanţelor, Florin Cîţu, să asigure pentru educaţie în bugetul pentru 2020. Şi să păstreze şi alocarea de 2% din PIB pentru Armată. Candidatura sa a fost însă respinsă de comisiile reunite de buget-finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Deşi este riscant, premierul desemnat a anunţat că va merge înainte cu miniştrii propuşi, ceea ce înseamnă că, deşi respins de comisii (voturi 19 pentru şi 19 împotrivă), Cîţu se va regăsi în lista care va fi supusă votului plenului Legislativului luni, 4 noiembrie. Avizul comisiilor nu este obligatoriu, decizia finală aparţinând plenului reunit.
„Este un vot politic“, s-a plâns Florin Cîţu. Însă în Parlament votul este în esenţă unul politic.
Prima măsură pe care o va lua, a spus Cîţu în timpul audierilor în care a avut un conflict violent cu ministrul demis al finanţelor Eugen Teodorovici, este de a face rectificarea bugatară pentru 2019. Lucrurile sunt complicate pentru că deficitul bugetar pe ianuarie - septembrie a ajuns deja la 2,7% din PIB. Datele au fost anunţate de premierul desemnat Ludovic Orban (deficitul la nouă luni ar fi de 2,63% din PIB, potrivit altor surse).
„Prima măsură se referă la rectificarea bugetară. Avem datele bugetului pentru august şi suntem la sfârşitul lunii octombrie. Nu vreau să intru în polemică cu nimeni pe această temă“, a spus ministrul propus al finanţelor.
Pentru 2020 el a adăugat că bugetul va respecta alocarea de 2% pentru apărare, iar pentru educaţie liberalii vor aloca spre 6% din PIB, ceea ce ar însemna un salt de peste două puncte procentuale pentru Educaţie faţă de alocările din ultimii ani.
Însă şi pentru acest an, şi pentru cel viitor lucrurile sunt neplăcute din punctul de vedere al bugetului. Pentru că, în vreme ce-şi propune măsuri numeroase pentru economie, PNL promite să nu umble la pensii şi salarii. Or, doar majorarea cu 40% a pensiilor pentru anul viitor - decisă deja de guvernul demis - înseamnă un efort bugetar de 25 de miliarde de lei, adică 2,4% din PIB-ul estimat în acest an.
Ministrul demis al finanţelor Eugen Teodorovici a susţinut că, „dacă interesul o cere“, deficitul bugetar poate depăşi 3% din PIB – limita impusă de Comisia Europeană pentru deficitele fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene. Este un semnal că ministrul demis al finanţelor este conştient că deficitul fiscal nu mai poate fi ţinut în acest an la 3% din PIB. În trecut o astfel de situaţie era rezolvată prin tăierea cheltuielilor de investiţii. Acum însă cheltuielile sociale au ajuns foarte sus - doar majorarea pensiilor din septembrie până în decembrie presupunând un efort bugetar suplimentar de peste 8 miliade de lei. Iar de la cheltuielile de investiţii nu prea mai este nimic de tăiat.
Premierul desemnat Ludovic Orban, aflat la audierile din comisiile de specialitate alături de ministrul propus al finanţelor, a anunţat, ca ipoteză, trecerea marilor companii din energie Transelectrica şi Transgaz în subordinea Ministerului Finanţelor.
Însă oficialii PNL admit: suntem un guvern de tranziţie. Un guvern de tranziţie care, după cum se vede, are dificultăţi în a-şi trece guvernul prin Parlament. Or, măsurile pe care le va propune vor ajunge într-un timp mai scurt sau mai lung la mâna aceluiaşi Parlament. Liberalii vor avea un guvern minoritar - în cazul guvernul va fi învestit - şi, cum ne aşteaptă în 2020 alegeri locale şi generale, adversarii lor vor face tot ce le va sta în putinţă ca ei să se încurce în guvernare.
