BNR anticipează continuarea scăderii inflaţiei, în contextul în care economia creşte „mai temperat“, iar creditarea descreşte accelerat, şi ţine dobânda-cheie la 7%. Riscuri vin de la plafonarea temporară a adaosului comercial la alimente de bază şi din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol din ţările OPEC

♦ Incertitudini şi riscuri crescute privind inflaţia sunt asociate şi conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum şi majorările salariale recente sau potenţiale din sectorul public, susţine BNR ♦  Banca centrală anticipează o inflaţie de 7,1% la final de 2023 ♦ În luna mai 2023 inflaţia anuală a coborât la 10,6%, după ce închisese anul 2022 peste 16% ♦ Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au avut scăderi substanţiale în T1/2023 faţă de T1/2022, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

Perspectiva continuării scăderii inflaţiei anuale în linie cu cea mai recentă prognoză pe ter­men mediu din luna mai 2023, în timp ce economia „creşte mai temperat“ comparativ cu previziunile după încetinirea peste aşteptări din primul trimestru, iar creditarea „şi-a reaccelerat uşor descreşterea“, a determinat boardul BNR să menţină dobânda-cheie la 7% la cea de-a cincea şedinţă de politică mo­netară din acest an.

Analiştii anticipau menţinerea ratei-cheie la 7% şi în iulie, ca şi în lunile mai, aprilie şi februarie, după ce în ianuarie rata-cheie a fost majorată la 7%, în urma celor­lalte opt creşteri operate în 2022. În ia­nu­a­rie, BNR încetinise ritmul majorărilor, cres­când dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7%, şi a renunţat şi la „controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară“.