Consiliul de Administraţie al BNR, întrunit joi în şedinţa de politică monetară, anunţă o perioadă de incertitudini şi riscuri economice, care vor influenţa România, începând de la cele externe, dar mai ales cele interne, legate de politica fiscală, nefinalizarea proiectului de buget şi măsurile fiscale luate de guvern- celebra ordonanţă 114, care introduce taxa bancară care a aruncat în aer bugetele băncilor.
Deşi spune că inflaţia va scădea pe parcursul următoarelor trei trimestre, la valori sub cele anticipate anterior, situaţia din economie arată o scădere a ritmului anual al activităţii industriale, o creştere a stocurilor şi scădere a investiţiilor. Creşterea mai mică a exporturilor faţă de importuri a mărit contribuţia negativă la dinamica PIB, ceea ce a determinat, alături de alte elemente, o creştere a deficitului de cont curent.
Singurul lucru pozitiv, consemnat de BNR în economie, este creşterea creditului în lei, a cărei pondere în total credit a crescut la 66%, cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani.
Mai jos puteţi citi integral comunicatul Consiliului de Administraţie al BNR:
Rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în luna decembrie 2018 până la 3,27 la sută, de la 3,43 la sută în noiembrie, consolidându-se în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare. Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare.
Evoluţia din decembrie a survenit în principal ca urmare a scăderii preţului combustibililor – pe fondul dinamicii cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale –, compensată parţial de creşterile consemnate pe segmentul legumelor şi fructelor şi al produselor din tutun. La randul ei, rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) s-a redus uşor, ajungând la 2,5 la sută, de la 2,6 la sută în luna noiembrie.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC în luna decembrie s-a menţinut la nivelul lunii anterioare, de 4,6 la sută, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut uşor până la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în luna noiembrie.
Datele revizuite privind creşterea economică în trimestrul III 2018 confirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real, la 4,4 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior, exclusiv pe seama creşterii mult peste aşteptări a producţiei agricole. Pe partea cererii, se observă contribuţia majoritară la creşterea PIB a variaţiei stocurilor, urmată de cea a consumului gospodăriilor populaţiei, cu sprijinul crescut al autoconsumului şi al achiziţiilor din piaţa ţărănească, precum şi aportul negativ al formării brute de capital fix.
Exportul net şi-a mărit contribuţia negativă la dinamica PIB faţă de datele precedente, pe fondul încetinirii mai pronunţate a creşterii exporturilor de bunuri şi servicii faţă de cea aferentă importurilor. Împreună cu deteriorarea balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, aceasta a generat o adâncire substanţială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior.
Cele mai recente evoluţii relevă o uşoară decelerare a ritmului anual al activităţii industriale în perioada octombrie-noiembrie 2018 comparativ cu trimestrul III, până la 3 la sută, în timp ce construcţiile şi-au atenuat contracţia, până la -3,9 la sută. În acelaşi timp, ultimul trimestru al anului a consemnat o revenire a ratei de creştere a achiziţiilor în comerţul cu amănuntul, care a ajuns la 5,9 la sută, nivel totuşi inferior celor care au caracterizat prima jumătate a anului. Totodată, balanţa comercială a înregistrat o deteriorare mai alertă, contribuind la adâncirea în continuare a deficitului de cont curent.
Cotaţiile relevante ale pieţei monetare interbancare şi ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară au reintrat pe o pantă uşor crescătoare la mijlocul lunii ianuarie 2019, iar cursul de schimb leu/euro a consemnat o creştere mai pronunţată în a două parte a lunii; pe ansamblul lunii leul s-a depreciat cu 1,1 la sută faţă de euro.
Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat creşterea anuală în luna decembrie 2018, la 7,9 la sută (cea mai mare creştere din mai 2012), de la 6,3 la sută în luna noiembrie. Creşterea a fost susţinută în principal de componenta în lei, a cărei pondere în totalul creditului s-a mărit la 66 la sută, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Raportat la activitatea economică, nivelul creditului continuă însă să fie scăzut.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2019, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre, la valori chiar uşor inferioare celor anticipate anterior, urmată de urcarea şi menţinerea acesteia uşor sub limita superioară a intervalului ţintei, până la finele orizontului prognozei.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de noul set de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum şi de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri. Importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune.
În şedinţa de astăzi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 11 februarie 2019, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 14 februarie 2019, la ora 15:00. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 2 aprilie 2019.
