Creşterea economică va încetini considerabil în 2022 şi 2023, mai pronunţat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, după ce a atins probabil o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar semnificativ inferioară celei previzionate anterior, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a BNR.
Principalul motor al avansului PIB va rămâne consumul privat, în condiţiile anticipării unei creşteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecţiei, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale şi a salariului minim brut pe economie, dar şi în contextul ascensiunii ratei inflaţiei, al creşterii treptate a ratelor dobânzilor bancare şi al progresului consolidării fiscale.
În cazul formării brute de capital fix sunt posibile dinamici semnificativ mai modeste decât în prognoza precedentă, cu precădere în 2022, însă superioare mediei anilor pre-pandemie, au remarcat membrii Consiliului BNR, date fiind probabila creştere a cheltuielilor publice de capital, inclusiv cu aportul fondurilor europene, şi prezumatul efect de antrenare exercitat asupra sectorului privat, dar şi influenţele inhibitoare venite din scumpirea materialelor de construcţii şi a energiei, precum şi din blocaje în lanţuri de producţie şi din relativa înăsprire a condiţiilor financiare.
Din partea exportului net, se anticipează, în schimb, un impact contracţionist minor, atât în 2022, cât şi în 2023, şi în scădere considerabilă faţă de 2021.
Perspectiva deficitului de cont curent consemnează însă o relativă înrăutăţire, în condiţiile în care ponderea acestuia în PIB şi-a accentuat probabil peste aşteptări creşterea în 2021, depăşind şi mai mult standardele europene, iar în 2022 şi 2023 este aşteptată să cunoască doar mici corecţii descendente, inclusiv pe fondul persistenţei unor constrângeri asupra producţiei interne şi a unei dinamici nefavorabile a preţurilor materiilor prime şi mărfurilor pe piaţa internaţională.
În acelaşi timp, s-a apreciat că criza energetică – posibil agravată de conflictul Rusia-Ucraina -, împreună cu blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare continuă să reprezinte surse majore de incertitudini şi riscuri, prin impactul potenţial exercitat la nivel global/european, precum şi pe plan intern, asupra cererii de consum şi asupra activităţii şi planurilor de investiţii ale firmelor.
POtrivit BNR, conduita politicii fiscale rămâne o sursă semnificativă de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor.
În ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, în contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală este aşteptată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu şi să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.
Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze puternic creşterea în trimestrul II 2022 - până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecţia precedentă -, şi să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6%, faţă de 5,9% în prognoza precedentă.
Ea este însă aşteptată să cunoască o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de bază, şi să reintre în trimestrul IV 2023 în interiorul intervalului ţintei, doar uşor mai târziu decât s-a anticipat anterior, coborând în decembrie la 3,2 la sută, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021.
Există mari incertitudini în ceea ce priveşte caracteristicile viitoare ale măsurilor de sprijin, fiind posibilă, printre altele, prelungirea cu încă trei luni a schemei curente de compensare şi plafonare a preţurilor, potrivit informaţiilor din spaţiul public. Dar, chiar şi într-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuală a inflaţiei ar putea să urce la un nivel de două cifre în trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativă de la intervalul ţintei este de aşteptat să se prelungească cu încă un trimestru, comparativ cu scenariul de bază, au observat membrii Consiliului BNR.
BNR a subliniat perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la un nivel de două cifre în trimestrul II – pentru prima dată in istoria strategiei de ţintire directă a inflaţiei a Băncii Naţionale –, precum şi probabila menţinere a dinamicii inflaţiei mult deasupra intervalului ţintei până spre mijlocul anului viitor.
Membrii Consiliului au apreciat că o asemenea evoluţie reclamă creşterea pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum - eventual printr-o spirală salarii-preţuri -, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale.
În acelaşi timp, BNR atrage atenţia că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.
