Bănci și Asigurări

BNR este îngrijorată de recesiune şi reduce dobânda-cheie la 5,5% încercând să stimuleze creditarea în lei

BNR este îngrijorată de recesiune şi reduce dobânda-cheie la 5,5% încercând să stimuleze creditarea în lei

Autor: Mihaela Claudia Medrega

03.02.2012, 00:07 1297

Decizia băncii centrale a fost anticipată de analişti, venind pe fondul scăderii inflaţiei şi al amplificării riscurilor privind încetinirea creş­terii economice în acest an.

BNR se arată hotărâtă să încurajeze creditarea şi economia, dar dobânzile reale încă sunt mult mai ridicate decât la euro pentru a putea vorbi de un impact rapid şi semnificativ al acestor reduceri. Canalul de transmitere a politicii monetare în piaţă este "alterat", după cum remarcă unii analiştii. De altfel, bănci mari precum BCR şi Raiffeisen au făcut recent mişcări exact în sens invers, scumpind creditele în lei pentru a-şi reface marjele.

Pe de altă parte, impactul deciziei BNR asupra cursului de schimb ar urma să fie neutru.

Economia reală are nevoie de scăderea costurilor de finanţare pentru stimularea cererii interne, în condiţiile în care exporturile, cel mai probabil, vor ajuta mai puţin la dinamica PIB din cauza încetinirii creşterii economice a principalilor parteneri comerciali ai României.

BNR aminteşte în comunicatul transmis după şedinţa de politică monetară de ieri că "sporirea gradului de absorbţie a fondurilor europene alături de refacerea graduală a cererii interne vor asigura redresarea pe baze sustenabile a economiei româneşti".

BNR a dat în noiembrie 2011 semnalul începerii unui ciclu de relaxare a politicii monetare, care să ajute economia să iasă de sub ameninţarea recesiunii, reducând dobânda-cheie la 6% după un an şi jumătate în care a ţinut-o îngheţată la 6,25%. În ianuarie 2012, banca centrală a operat o nouă ajustare a dobânzii de politică monetară până la 5,75%.

Până acum, "semnalul" dat de banca centrală nu s-a transferat însă la dobânzile la credite cu toate că ratele ROBOR de pe piaţa interbancară au scăzut vizibil mai ales în ultima lună.

Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii, aduce în discuţie problema legată de transmisia politicii monetare asupra dobânzilor din piaţă, respectiv volatilitatea dobânzilor de pe piaţa interbancară. "Există o problemă legată de volatilitatea dobânzilor pe piaţa interbancară. Un pas esenţial este să se asigure predictabilitatea dobânzilor interbancare. Istoria ultimilor ani ne arată că dobânzile interbancare sunt de fapt supapa pieţei valutare. Stabilitatea cursului de schimb poate fi explicată prin faptul că am avut o volatilitate a dobânzilor pe piaţa interbancară. În alte ţări este invers", a explicat Crăciun.

Dobânzile la depozite se aliniază mai repede la dobânda-cheie a BNR decât dobânzile la credite, pentru că sunt costuri pentru bănci, nu sunt venituri, a mai spus Crăciun. El apreciază că este posibil ca BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare, însă deciziile vor depinde de evoluţiile pe plan intern şi internaţional.

Şi Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, consideră că "este alterat" canalul de transmitere a politicii monetare asupra dobânzilor din piaţă. Ea anticipează că diminuarea dobânzii-cheie va avea totuşi efecte pozitive asupra dobânzilor din piaţă, chiar dacă efectul va fi mai scăzut comparativ cu amplitudinea reducerii dobânzii-cheie, datorită concurenţei acerbe dintre bănci pe resursele financiare locale.

Ca şi în comunicatul din ianuarie, nici în februarie nu au apărut referiri la dobânzile practicate de băncile comerciale spre deosebire de comunicatul din luna noiembrie, când BNR spunea explicit că se aşteaptă ca ajustarea treptată a condiţiilor monetare reale în sens larg "să se reflecte în nivelul dobânzilor practicate la creditele acordate de băncile comerciale". Şi nu mai apar nici referiri legate de importanţa stimulării procesului de economisire internă, inclusiv prin "remunerarea adecvată a depozitelor bancare".

Scadenţe mai mari la "repo"

Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, susţine că reducerea ratei dobânzii de politică monetară s-ar putea transmite mai repede spre clienţii băncilor dacă instrumentele prin care banca centrală injectează lichiditate în piaţă ar avea scadenţe mai mari. Actualele operaţiuni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat) au scadenţa de o săptămână, mult sub depozitele atrase de bănci de la clienţii nebancari. Dobânzile plătite la depozite nu scad, cel puţin în cazul populaţiei, din cauza competiţiei băncilor pentru resurse, a amintit Bucşa.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR"Da, prin această reducere BNR încearcă să încurajeze creditarea şi economia, dar ratele reale ale dobânzilor rămân foarte ridicate pentru a putea vorbi de un impact rapid şi semnificativ al acestor reduceri", crede economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

În urma reducerii dobânzii-cheie, băncile vor avea acces la lichidităţi mai ieftine de la BNR prin operaţiuni repo. Iar Ministerul Finanţelor poate spera la continuarea diminuării costului refinanţării datoriei publice. Analiştii anticipează că BNR va continua procesul de relaxare a politicii monetare, o astfel de strategie fiind importantă pentru ca efectele să se vadă în preţul creditelor în lei.

"BNR a dat semnale în ultima perioadă că încearcă prin instrumentele de care dispune să încurajeze creditarea şi, implicit, economia reală, în condiţiile diminuării substanţiale a presiunilor inflaţioniste. Consider că este nevoie de continuarea trendului de relaxare a politicii monetare în perioada următoare, atât prin diminuarea ratei-cheie, cât şi prin scăderea nivelului RMO mai ales la pasivele în valută, în condiţiile în care se conturează perspective tot mai clare de încetinire a creşterii economice", a mai spus Hăncilă.

Volksbank prognozează că BNR va reduce rata-cheie cu încă 50 de puncte de bază în primul semestru al anului, o scădere a dobânzii sub acest nivel urmând să depindă, în principal, de climatul extern.

Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank, crede că procesul dezinflaţionist puternic pe care economia românească s-a situat din a doua parte a anului 2011, perspectivele privind o inflaţie moderată în anul 2012 (medie de 3%), precum şi menţinerea deficitului de cerere în economie susţin acest ciclu de tăiere a dobânzii de politică monetară.

Ea anticipează o diminuare a dobânzii-cheie până la 5%.

BNR a reuşit în 2011 să atingă ţinta de inflaţie pentru prima dată în ultimii cinci ani, iar unii analişti cred că există şanse ca obiectivul să fie atins şi în 2012. Inflaţia anuală a coborât în decembrie la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, încadrându-se în intervalul ţintit pentru 2011, de 2-4%.

Ce se va întâmpla cu evoluţia cursului

Decizia BNR ar putea duce, teoretic, la o depreciere a leului, însă analiştii cred că impactul asupra evoluţiei cursului de schimb va fi neu­tru ţinând cont de faptul că decizia a fost aşteptată de piaţă.

În plus, România are una dintre cele mai mari dobânzi real pozitive din UE, dar şi avantajul unor fundamente economice bune în urma ajustării dezechilibrelor.

"Consider că efectul reducerii ratei-cheie va fi neutru pentru curs, deoarece România oferă în prezent una dintre cele mai ridicate dobânzi real pozitive din UE şi este justificabilă în condiţiile în care rata inflaţiei s-a consolidat la niveluri minime şi nu se conturează în viitorul apropiat presiuni din partea cererii agregate", a explicat Hăncilă.

Bucşa a aminti că piaţa anticipa această reducere. "Impactul pe curs a fost redus, cursul EUR/RON crescând cu mai puţin de 0,1%, sub deprecierea zlotului şi a forintului faţă de euro. Dobânzile la lei rămân ridicate faţă de dobânzile la monedele regiunii (cu excepţia forintului maghiar).

Politicul - risc pentru inflaţie

Atingerea ţintei de inflaţie confirmă consolidarea procesului de dezinflaţie, iar prognoza actuală reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursul orizontului de prognoză, în viziunea BNR.

Banca centrală consideră însă că persistă riscuri din afara sferei de influenţă a politicii băncii centrale - precum ajustările preţurilor administrate, posibile derapaje în privinţa politicii fiscale şi a implementării reformelor structurale, precum şi tensiunile asociate contextului electoral.

Cum justifică BNR continuarea relaxării dobânzii

  • Pe plan intern, indicatorii statistici relevă persistenţa deficitului de cerere în pofida unor dinamici pozitive consemnate de exporturi, producţia industrială şi cea agricolă.

  • Indicatorii statistici relevă o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat.

  • Pe plan extern se menţin incertitudinile privind soluţionarea crizei datoriilor suverane din zona euro, cu implicaţii asupra aversiunii faţă de risc a investitorilor, a volatilităţii fluxurilor de capital şi a creşterii economice la nivel european şi mondial.

  • Atingerea ţintei de inflaţie confirmă consolidarea procesului de dezinflaţie. Prognoza actuală reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursul orizontului de prognoză.

  • Persistă riscuri, precum ajustările preţurilor administrate, posibile derapaje în privinţa politicii fiscale şi a implementării reformelor structurale, precum şi tensiunile asociate contextului electoral; aceste riscuri sunt în afara sferei de influenţă a băncii centrale.

  • În mod deosebit, sporirea gradului de absorbţie a fondurilor europene alături de refacerea graduală a cererii interne vor asigura redresarea pe baze sustenabile a economiei româneşti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels