♦ România este la coada clasamentului intermedierii financiare la nivelul Uniunii Europene, cu o pondere a activelor bancare în PIB de 55% ♦ Cele mai mari niveluri ale intermedierii financiare sunt în Luxemburg, de circa 800%, Franţa, Finlanda, Spania, Olanda şi Malta, cu niveluri de 300% şi peste, urmate de Austria, Cipru, Danemarca, Suedia, Belgia, Germania şi Portugalia, cu ponderi ale activelor bancare în PIB cuprinse între 200% şi 300% în anul 2021 ♦ La coada clasamentului UE al intermedierii financiare înaintea României, cu ponderi de sub 100% ale activelor în PIB, sunt Lituania, Polonia şi Bulgaria, ultimele doua ţări apropiiindu-se totuşi de 100%.
Ponderea mare a firmelor subcapitalizate, indisciplina de plată în economia reală, preferinţa mare a companiilor pentru împrumuturi de la acţionari şi credit comercial, marjele mari practicate de bănci, alfabetizarea financiară scăzută a debitorilor şi nivelul nu foarte înalt de pregătire profesională a angajaţilor din sistemul financiar sunt cele 6 motive aduse în discuţie de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, pentru nivelul scăzut al intermedierii financiare din România.
România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană (UE), ponderea activelor bancare în PIB fiind de doar 55%, de aproape 5 ori mai mică decât media UE, astfel că majorarea sustenabilă a intermedierii financiare a devenit o preocupare continuă pentru Banca Naţională şi pentru Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, susţine Georgescu.
Cele mai mari niveluri ale intermedierii financiare sunt în Luxemburg, de circa 800%, Franţa, Finlanda, Spania, Olanda şi Malta, cu niveluri ale intermedierii financiare de 300% şi peste, urmate de Austria, Cipru, Danemarca, Suedia, Belgia, Germania şi Portugalia, cu ponderi ale activelor bancare în PIB cuprinse între 200% şi 300% în anul 2021.
