♦ „Autorităţile ar trebui să-şi menţină abordarea prudentă pentru a păstra stabilitatea financiară. Iar băncile ar trebui să rămână parte a soluţiei în contextul crizelor multiple care se suprapun (război în Ucraina, şocuri energetice, creşterea inflaţiei, risc de recesiune în multe ţări, managementul COVID-19, evoluţia schimbărilor climatice)“, susţine prim-viceguvernatorul BNR.
Sectorul bancar românesc a înregistrat după criza financiară globală care a început în 2008 ieşiri mari de capital care au cumulat 17 mld. euro între 2009 şi 2021, reprezentând o reducere cu 70%, de la un nivel al capitalurilor de 24 mld. euro în 2009 până la un minim de 7 mld. euro în feburarie 2021, după cum reiese din datele prezentate de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, la conferinţa Bucharest Security Conference 2022.
„Când criza financiară globală a început în 2008, au avut loc ieşiri mari de capital, de la 24 mld. euro în 2009 la un minim de 7 mld. euro în februarie 2021, adică ieşiri de 17 mld. euro reprezentând o reducere de 70%. Nivelul finanţării externe a băncilor a scăzut treptat începând cu 2012 (în mod ordonat), ca urmare a implementării unor reguli macroprudenţiale stricte în ceea ce priveşte creditarea în valută. În perioada crizei (2009-2011), acordul Iniţiativa de la Viena şi împrumutul de la FMI ñ Banca Mondială - Comisia Europeană (în valoare de 20 mld. euro) au contribuit la stabilizarea economiei şi a finanţării externe a băncilor, impunând totuşi reforme foarte costisitoare, în special pentru cetăţeni“, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.
