"Supravegherea post-program va începe acum şi va implica vizite de două ori pe an pentru evaluarea situaţiei economice, financiare şi fiscale a ţării până în mai 2018", a informat, miercuri, Comisia Europeană.
Pe lângă supravegherea post-program, Comisia va continua cooperarea "strânsă" cu autorităţile din România în contextul Semestrului European şi al mecanismelor de supraveghere macroeconomică. Semestrul European este un ciclu de implementare a reglementărilor economice ale Uniunii Europene.
România a avut o înţelegere preventivă cu CE prin care Comisia a pus la dispoziţia Guvernului de la Bucureşti fonduri de 2 miliarde de euro în cadrul mecanismului pentru echilibrarea balanţei de plăţi. Înţelegerea, derulată în perioada 2013-2015 în paralel cu un acord cu FMI pentru o sumă similară, s-a încheiat miercuri. Guvernul nu a accesat fonduri, nici de la Comisia Europeană şi nici de la FMI.
"Programul (...) a asigurat sprijin României pentru consolidarea stabilităţii macroeconomice, fiscale şi financiare, pentru creşterea rezistenţei şi potenţialului de creştere al economiei, pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative, reformarea administraţiei fiscale, îmbunătăţirea managementului financiar şi restructurarea companiilor de stat", se arată în notificarea transmisă de Comisia Europeană.
Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.
Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.
"Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (...) Este doar o discuţie tehnică pe buget", a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.
Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar.
Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.
La primul acord de finanţare (2009 - 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.
