Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România. 

România, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în T2 2016, de trei ori peste Europa sau SUA. Trimestrul 2, plus 6%. Semestrul 1, plus 5,2%

♦ Ministrul finanţelor:„Creşterea economică este sustenabilă. Temerile legate de o criză nu sunt întemeiate.“ ♦ Creşterea economică este de trei ori peste cea înregistrată de Uniunea Europeană (1,8%) sau Statele Unite (1,2%) 

Spre surpriza tuturor analiştilor, România a înregistrat o creştere economică spectaculoasă de 6% în T2 faţă de T2 2015, amintind de perioada de boom din 2008, când ritmul de creştere era de 10% pe trimestru.

Temerile analiştilor sunt legate de suste­nabilitatea acestei creşteri economice, având în vedere că ea vine din creşterea consumului pe baza reducerii TVA şi a majorării salariilor şi mai puţin din investiţii.

Anca Dragu, ministrul finanţelor, susţine că această creştere este sustenabilă, nu este legată numai de consum şi de investiţii, iar „temerile legate de o posibilă revenire la pe­rioa­da anterioară crizei nu sunt întemeiate“.

Rezultatul din T2 din România este cel mai bun la nivelul Uniunii Europene, ritmul de creştere fiind de trei ori peste media creşterii din statele UE, de 1,8%.

Analiştii mai circumspecţi decât ministrul finanţelor văd şi o parte goală a paharului, susţinând că această creştere economică va determina o schimbare mai rapidă a politicii BNR. „Creşterea rapidă a PIB-ului subliniază nevoia unei înăspriri a politicii monetare mai devreme decât prea târziu, în opinia noastră“, explică analiştii ING.

Această creştere economică vine însă şi cu o creştere a importurilor, principalele beneficiare ale reducerii TVA, care duce la deteriorarea balanţei de plăţi. La 6 luni, contul curent al României (relaţia compa­ni­ilor şi a statului cu exteriorul) are un minus de 2,5 miliarde de euro, faţă de un minus de 300 de mi­lioane de euro în perioada similară a anului tre­cut. Acest deficit este acoperit intern, dar menţinerea creşterii lui poate aduce pro­bleme în viitor, mai ales că în 2017 guvernul trebuie să-şi reducă deficitul bugetar.

În ciuda acestei creşteri economice, com­paniile rămân prudente în privinţa majorării investiţiilor şi a unor noi angajări. Acest lucru se vede cel mai bine în datele sistemului bancar, unde creditarea corporate are un ritm extrem de scăzut de creştere.

La polul opus, majorările salariale i-au determinat pe angajaţi să ceară noi credite la bancă, împrumuturile pentru consum având o rată de creştere de 20- 30%.

Abandonul şcolar a ajuns la cote alarmante în România: Aproape 300.000 de tineri părăsesc şcoala înainte de vreme, iar 75.000 dintre aceştia nici nu vor să muncească

Aproximativ 300.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani din România, adică 19% din totalul populaţiei din aceste categorii de vârstă, părăsesc timpuriu şcoala pe care o urmează sau nu s-au mai înscris la o formă de şcolarizare după finalizarea studiilor gimnaziale, arată o serie de statistici actualizate pentru anul 2015 ale Eurostat.

În medie, în Uniunea Europeană doar 11% dintre tinerii din aceste categorii de vârstă abandonează cursurile înainte de vreme, aceasta fiind şi ţinta spre care aspiră şi Ro­mânia până în anul 2020.

Cu toate a­ces­tea, pon­­­derea tine­­rilor care pă­ră­­sesc tim­­­pu­riu şcoa­la a cres­cut con­stant în ultimii doi ani, de la 17,3% în 2013 la 18,1% în 2014 şi a ajuns la 19,1% în 2015.

Dacă va continua abandonul timpuriu al şcolii în acest ritm, vom ajunge în situaţia în care nu vom mai găsi oameni specializaţi în profesiile de care avem nevoie“, a spus Raluca Peneş, HR Coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România.

Din totalul celor 300.000 de tineri care părăsesc timpuriu sistemul de şcolarizare, mai mult de 150.000 nu lucrează, iar dintre aceştia circa 75.000 susţin că nici nu vor să se angajeze. „O parte dintre aceşti tineri nu mai au încredere că dacă termină o facultate sau un liceu îşi vor găsi un loc de muncă şi de aceea unii renunţă la studii. În vestul ţării, investitorii au început să se implice în proiecte prin care să îi motiveze pe tineri să înveţe, în special în şcolile profesionale, iar tinerii au ulterior un loc de muncă asigurat, iar aceasta este o posibilă soluţie la problema abandonului timpuriu”, a mai spus Raluca Peneş.  Potrivit Eurostat, România se află pe locul trei în rândul statelor din Uniunea Europeană în funcţie de rata abandonului şcolar la această categorie de vârstă, după Spania (unde 20% dintre tineri părăsesc timpuriu şcoala) şi Malta (19,8%). La polul opus este situaţia din Croaţia (2,8%), Slovenia (5%) şi Polonia (5,3%).  „Dacă aceşti tineri ar fi reintegraţi într-o formă de învăţământ cum este, de exemplu, şcoala profesională, atunci ei s-ar putea angaja în industria automotive în primul rând. În acest sector este nevoie mare de angajaţi, atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii”, a mai spus Raluca Peneş. 

Restructurările ascunse din comerţul modern. Fiecare hipermarket şi supermarket are astăzi de două ori mai puţini angajaţi ca în 2008. Numărul mediu de salariaţi per magazin a scăzut de la 102 la 43 în perioada 2008-2015

În cele aproape 1.700 de hiper­mar­keturi, supermarketuri şi ma­gazine de tip discount din co­merţul modern erau angajaţi la finalul anului trecut aproape 72.000 de salariaţi, potrivit datelor pu­bli­ce.

Numărul de angajaţi aproape s-a du­blat în perioada 2008-2015, în timp ce nu­­mărul de magazine a crescut de peste pa­­tru ori. Astfel, numărul mediu de sa­la­­riaţi per unitate a scăzut la mai puţin de jumătate.

Dintre cele zece reţele ana­li­­zate de ZF, opt sunt pe minus la indi­ca­­to­rul angajaţi per magazin. Singura re­ţea care şi-a majorat numărul mediu de sala­riaţi per magazin a fost Profi, pe când la Lidl indicatorul a rămas constant.

„Diferenţele foarte mari (de număr de salariaţi per magazin, n.red.) sunt date de schimbările din piaţă în ultimii ani. (...) În contextul con­curenţei tot mai acerbe şi al puterii de cumpărare scăzu­te, au avut loc şi scăderi de vânzări per ma­­ga­zin. Astfel, singura metodă la care au apelat retailerii străini a fost re­du­cerea cos­turilor. Acest lucru a în­sem­nat şi re­struc­turări de personal“, spune Oa­na Botolan Datki, SEE managing part­ner în cadrul companiei cu activităţi în sec­torul resurselor umane Consulteam.

Ea spune că scăderile de consum din perioada 2009-2011 nu au fost recupe­ra­te încă, iar lupta tot mai acerbă pentru cli­enţi între reţele a dus la restructurări.

Consumul intern a crescut anul tre­cut cu 8,9%, amintind de anii de boom. Cifra de afaceri din comerţul cu amă­nun­tul, principalul indicator al consu­mu­lui, mai are însă de recuperat 1,6% pentru a reveni la nivelul din 2008, unul dintre cei mai buni ani pentru economia locală, potrivit calculelor ZF.

Comerţul modern este unul dintre ce­le mai importante sectoare din eco­no­mie, cu afaceri totale de 10 mld. euro anual.

În vârf de sezon o agenţie de turism se joacă cu nervii turiştilor. Genius Travel intră în insolvenţă şi nu poate onora vacanţele plătite