♦ Creditarea va fi corelată puternic cu modul în care îşi va reveni economia şi cât de mare va fi încrederea în economie ♦ Este normal ca ratele de dobândă să scadă, după ce banca centrală a redus rata de dobândă şi a anunţat relaxare cantitativă.
Cursul de schimb ar putea ajunge la un nou maxim în următoarele 12 luni, pentru finalul lunii martie a anului 2021 rata anticipată a cursul fiind posibil să ajungă la 4,99 - 5,00 lei/euro, a spus în cadrul unei videoconferinţe Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.
„Conform sondajului nostru, anticipaţiile pentru 12 luni indică un curs în jurul valorii de 5 lei/euro. Dacă mă uit la evoluţia de până acum, leul a evoluat foarte bine comparativ cu celelalte monede din regiune. Leul a fost extrem de stabil în condiţiile în care celelalte monede din regiune s-au depreciat accentuat din cauza crizei.“
Cu toate acestea, leul se află pe un trend istoric de depreciere faţă de euro, având în vedere dezechilibrele macroeconomice, în principal deficitele gemene, a mai spus Adrian Codîrlaşu. „Avem cel mai mare deficit de cont curent dintre ţările din regiune şi cel mai mare deficit bugetar. Din această cauză sunt presiuni, dar va fi o depreciere undeva la 3-4% pe an, în jurul ratei inflaţiei. Însă pe un şoc extern puternic cumulat cu un downgrade (reducere a ratingului - n.red) al României s-ar putea ajunge la un asemenea scenariu.“
Pe de altă pare, Mihai Purcărea, membru în Consiliul Director al CFA, susţine că atâta timp cât rămânem stabili, înseamnă că moneda noastră se apreciază şi pierdem din competitivitate.
„Este o linie destul de fină între a păstra o monedă stabilă şi a păstra o competitivitate economică. Acest lucru se poate observa şi pe un termen mai îndelungat. Pe un an de zile observăm o stabilitate destul de mare. Leul este stabil, dar are un drum foarte clar de depreciere uşoară. În perspectiva, doar din anul acesta, ar trebui să se deprecieze mult mai mult leul. Deprecierea va continua să fie un trend multianual.“
Din punctul de vedere al creditării, Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte al CFA România, subliniază că există spaţiu pentru creditare, având în vedere datele publicate de BNR prin care se compară sistemul bancar de acum cu cel din 2008.
„Datele arată că băncile sunt bine capitalizate, că au resurse şi că raportul între credite şi depozite este unul foarte bun, deci spaţiu pentru creditare este. Important este să avem un orizont cât mai clar de reluare a activităţii economice pentru ca firmele să aibă încredere şi să vină cu proiecte pe masă. Dacă acum vorbim de linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, plata salariilor, lucruri care sunt urgente, situaţia este diferită când vorbim despre investiţiile pe următorii 2-3 ani de zile, unde băncile vor fi foarte interesate să vină cu finanţarea.“
Alexandra Smedoiu a mai adăugat şi faptul că în România gradul de intermediere financiară este de zeci de ani mult mai mic decât în Uniunea Europeană, ceea ce întăreşte ideea că există spaţiu de creştere.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, luând în calcul anticipaţiile pentru perioada următoare, Adrian Codîrlaşu susţine că rata inflaţiei se aşteaptă să crească consistent cu cifra de inflaţie anticipată de 3,7 - 3,8.
„Aproape toţi consideră condiţiile globale macroeconomice ca fiind rele din cauza crizei COVID-19. Din punctul de vedere al evoluţiei ratei inflaţiei, majoritatea se aşteaptă să crească consistent cu cifra de inflaţie anticipată. Ratele de dobândă atât pe termen scurt cât şi pe mediu şi lung nu au o tendinţă clară. Este normal ca ratele de dobândă să scadă după ce banca centrală a redus rata de dobândă şi a anunţat relaxare cantitativă (quantitative easing).“
