Protecţia consumatorilor de servicii financiare este asiguratăpe plan local de Autoritatea Naţională pentru ProtecţiaConsumatorilor, însă alte state din Uniunea Europeană au ales să otreacă în sarcina băncilor centrale, sau a autorităţilor desupraveghere a sistemului financiar.
Neînţelegerile legate de implementarea Ordonanţei de Urgenţă nr.50 din iunie 2010, prin care sunt stabilite noi reglementăriprivind creditele pentru consumatori, au adus în prim-plan problemaprotecţiei celor care utilizează serviciile instituţiilorfinanciare, în condiţiile în care unii dintre clienţii nemulţumiţiau afirmat că BNR înclină să ia partea bancherilor în aceastăchestiune.
În Cehia, banca centrală a preluat din 2008 şi protecţiaconsumatorilor de servicii financiare, ca sarcină complementară pelângă supravegherea prudenţială. Decizia a primit aviz favorabil şidin partea Băncii Centrale Europene, deşi o asemenea atribuţie nufigurează în mandatul băncilor centrale din Sistemul European alBăncilor Centrale.
"Cele două arii de reglementare şi supraveghere se potcomplementa pe termen lung - în beneficiul consumatorilor şi alsectorului financiar - dar pot intra în conflic pe termen scurt",nota în 2008 Miroslav Singer, pe atunci viceguvernator al bănciinaţionale a Cehiei.
În Ungaria, această sarcină cade de asemenea în atribuţiileAutorităţii pentru Supravegherea Sistemului Financiar, care areînsă atribuţii limitate. "Autoritatea nu are competenţa să iadecizii în dispute legale care rezultă din relaţii contractualeindividuale sau să forţeze direct o instituţie supravegheată să iamăsuri la nivel individual sau să ofere compensaţii pentru dauneleprovocate. Acestea sunt posibile doar în cadrul unui proces civil",potrivit datelor de pe site-ul instituţiei.
Alte state au avut însă abordări diferite. În Poloniafuncţionează un birou pentru Protecţia concurenţei şi aconsumatorilor (UOKiK) care are atribuţii inclusiv în sferaserviciilor financiare. Preşedintele biroului poate demarainvestigaţii în legătură cu încălarea intereselor colective aleconsumatorilor într-o situaţie în care activitatea unui operatoreconomic afectează un număr mare de persoane.
"În privinţa băncilor, UOKiK chestionează cel mai des clauzeleprin care banca îşi rezervă dreptul de a schimba în mod arbitrarcondiţiile contractului, precum şi reclamele care inducconsumatorul în eroare. Preşedintele UOKiK poate, de asemenea, săsolicite Curţii pentru Protecţia Concurenţei şi a Consumatorului săintroducă o clauză în Registrul clauzelor interzise. În prezent,din 2000 de clauze înscrise în acest registru, 245 sunt legate deserviciile financiare, bancare şi de asigurare", spunreprezentanţii Ambasadei Poloniei la Bucureşti. În Austria,protecţia consumatorilor este asigurată de directorul generalpentru protecţia consumatorilor, care funcţionează în cadrulMinisterului Muncii, Afacerilor Sociale şi ProtecţieiConsumatorului.
Pe plan local, protecţia consumatorilor, inclusiv de serviciifinanciare, a fost lăsată de Guvern din 2007 în sarcina AutorităţiiNaţionale pentru Protecţia Consumatorilor, după ce un regulament alUniunii Europene a obligat statele membre să desemneze o instituţiecompetentă în acest domeniu. ANPC şi Consiliul Concurenţei au fostde altfel instituţiile care au iniţiat proiectul Ordonanţei50/2010.
BNR păstrează astfel doar competenţe în privinţa supravegheriiprudenţiale a instituţiilor de credit. Din această postură, NicolaeCinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din banca centrală, aatenţionat în mai multe rânduri că implementarea ordonanţei însensul dorit de clienţi - care ar fi însemnat reducerea dobânzilorpentru unele credite aflate în derulare - ar putea să conducă lapierderi de circa 600 de milioane de euro în sistemul bancar sauchiar să destabilizeze unii jucători. Astfel, Cinteză a susţinutcererea bancherilor ca textul ordonanţei să fie modificat prinintroducerea unor clarificări agreate inclusiv de ANPC, care le-arpermite să menţină costul neschimbat pentru creditele în derulare,chiar dacă aceasta ar însemna modificarea marjei din contractuliniţial, o mişcare interzisă prin noile reglementări. El a maipecizat că BNR nu se poate implica în tranşarea acestei chestiuni,însă de-a lungul anilor a sancţionat mai mulţi conducători debănci, mergând până la cererea înlocuirii din funcţie, din cauzanerespectării reglementărilor, inclusiv în ceea ce priveşteclauzele contractuale.
Clienţii nemulţumiţi ai Bancpost s-au arătat însă nemulţumiţi deatitudinea BNR. "Grupul de iniţiativă împotriva clauzelor abuzivecare se regăsesc în contractele de credit Bancpost observă custupoare că BNR, instituţie de bază a statului român, intră înpiaţa bancară făcând lobby pentru ARB (Asociaţia Română aBăncilor), cu toate că BNR ar trebui să apere în mod directinteresele statului şi indirect interesele cetăţenilor României",potrivit unei scrisori deschise, transmisă la sfârşitul luniiseptembrie.
Mai recent, viceguvernatorul Bogdan Olteanu, jurist de profesieşi fost parlamentar din partea PNL, a sfătuit ANPC să aibă o "mailargă preocupare" faţă de ştiinţa bancară. El a ezitat însă săcomenteze pe marginea Ordonanţei 50 înainte ca aceasta să fieadoptată de Parlament.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
