• Leu / EUR4.7785
  • Leu / GBP5.6554
  • Leu / USD4.3069
Bănci și Asigurări

Comitetul pentru Supraveghere Macroprudenţială trece sub tăcere că discută despre plafonarea gradului de îndatorare a populaţiei

Comitetul pentru Supraveghere Macroprudenţială trece sub tăcere că discută despre plafonarea gradului de îndatorare a populaţiei

Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici spune că vrea să aibă o discuţie pe această temă cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu

Autor: Iulian Anghel

01.03.2018, 00:05 1180

Deşi nu a apărut o propunere oficială, ministrul finanţelor a anunţat că guvernul nu agreează măsura plafonării gradului de îndatorare al populaţiei.

Consiliul General al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), organism responsabil de politica de macrosta­bilitate a României, din care fac parte guvernatorul BNR, ministrul finanţelor şi preşedintele ASF, a publicat miercuri o informare privind şedinţa de luni, fără a da niciun fel de detaliu despre subiectele discutate, între care introducerea unui plafon de îndatorare pentru populaţie.

Ce se ştie însă din declaraţiile minis­trului finanţelor Eugen Teodorovici, care a participat la acea şedinţă, este că s-ar fi ridicat problema plafonării gradului de îndatorare a populaţiei, lucru cu care titularul portofoliului finanţelor spune că nu este de acord.

Guvernul PSD aşteaptă un raport din partea CNSM care foarte probabil va propune plafonarea gradului de îndatorare a populaţiei şi, dacă Exe­cutivul va fi de acord, atunci BNR va lua o astfel de măsură, iar dacă nu, nu.

O analiză a directorului Direcţiei Supraveghere din BNR Nicolae Cinteză care circulă între membrii CNSM arată că dobânda anuală efectivă la creditele de consum de aproximativ 10%, este apropiată de cele din unele ţări din regiune, cu mici variaţii (dar mai mare ca în Franţa, de pildă). Populaţia continuă să ia din ce în ce mai multe credite, iar creditarea este în bună parte responsabilă de creşterea, în trecutul apropiat, cu două cifre a consumului, care în ultima vreme a avut o influenţă mare asupra inflaţiei, lovind apoi în dobânzi şi curs, ca să nu mai vorbim de impactul asupra deficitului comercial şi a celui de cont curent.

Datele din ianuarie curent arată că nivelul de creditare pentru populaţie şi companii a crescut cu 6,8% faţă de ianuarie 2017. În această conjunctură a apărut discuţia despre plafonarea îndatorării populaţiei, care poate fi o măsură de temperare a creditării, deci a consumului şi, pe cale de consecinţă, a inflaţiei.

Doar că Teodorovici a spus marţi, citat de Mediafax: „Trebuie să lăsăm populaţia, pentru că este normal să apeleze la astfel de instrumente, deci de creditare, pentru nevoile pe care le au în derulare. Nu sunt într-o astfel de poziţie în care să fiu împotriva unei astfel de abordări, adică să susţin o limitare. Vedem, analizăm, dar nu împărtăşesc astăzi această idee, de a limita. De a fi poate mai atenţi este în regulă, dar să nu limitezi şi chiar să ceri foarte multe condiţii în momentul în care o persoană se îndatorează”.

Guvernul PSD are un meci cu BNR legat de politica monetară, în vreme ce reprezentanţii băncii centrale au amendat, nu de puţine ori, politica fiscală a Cabinetului, pe care o face responsabilă pentru dezechilibrele apărute în economie. Chiar şi decizia Băncii Naţionale de a majora dobânda-cheie în urma creşterii peste aşteptări a inflaţiei a fost criticată de unii responsabili politici.

În ultimă instanţă, temperarea consumului ar putea pune frână şi creşterii economice prin consum şi pare că, la Ministerul de Finanţe, este de preferat o inflaţie mai mare decât o restrângere de consum care ar dăuna creşterii economice.

Cum propunerea de plafonare a gradului de îndatorare a populaţiei a apărut în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, decizia nu poate fi luată fără acordul guver­nului, întrucât sus-numita insti­tuţie are ca rol să consilieze guvernul.

Comunicatul de ieri al CNSM nu spune însă nimic despre aceste frământări, ci include doar informaţii generale, precizând că ”au fost dezbătute aspecte care vizează politica macroprudenţială şi riscul sistemic”.

Totodată, în anunţ se mai arată că în cadrul şedinţei au fost discutate, „potrivit atribuţiilor legale”, aspecte re­fe­ritoare la organizarea şi funcţio­narea CNSM şi componenţa comisiilor teh­ni­ce ale CNSM, respectiv Comisia teh­nică pri­vind riscul sistemic şi Co­mi­sia teh­ni­că privind gestiunea crizelor financiare.

Următoarea şedinţă a comitetului este planificată a avea loc în luna aprilie 2018.

Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supra­veghere Financiară şi ai Guvernului.

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a fost înfiinţat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale.

Misiunea CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.

 
 
 
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7785
Diferență: 0,044
Ieri: 4.7764
Azi: 4.3069
Diferență: 0,0046
Ieri: 4.3067
Azi: 5.6554
Diferență: 0,0088
Ieri: 5.6549
Azi: 4.3582
Diferență: 0,0459
Ieri: 4.3562