Indicatorii Robor la 3 şi 6 luni, utilizaţi ca referinţă în majoritatea contractelor de credit, au coborât ieri la minime de 4,33% şi respectiv 5,34% pe an, adică sub dobânda de politică monetară a BNR, lichiditatea abundentă încurajând băncile să plătească mai puţin şi la depozitele atrase de la clientelă.
Spre exemplu, BRD a redus sub pragul de 6% pe an dobânzile la depozitele cu scadenţa mai mică de şase luni, în timp ce alte bănci mari precum CEC sau Alpha au tăiat luna aceasta circa un sfert de punct procentual din bonificaţiile acordate clienţilor, la maximum de 6% şi respectiv 6,25% pe an.
O reducere mai amplă a fost efectuată de ING Bank, care a redus dobânda la depozitele în lei cu scadenţa la o lună la 5,1% pe an, faţă de 5,75% anterior. Banca plăteşte acum maximum 5,8% pe an pentru resursele atrase pe o perioadă de un an.
Scăderi de dobânzi la depozite au operat şi bănci de talie medie, precum RBS sau Credit Europe, dar o serie de jucători mai mici sau care nu au acces la finanţare ieftină sunt nevoiţi să plătească în continuare dobânzi de circa 7% pe an pentru a atrage resurse în lei. Mai mult, analiştii spun că lichiditatea de pe piaţă nu poate acoperi o eventuală reluare a creditării şi nu se aşteaptă ca în acest context să vedem mişcări ample de dobânzi în perioada următoare.
"Dacă va exista cerere de credite băncile vor avea nevoie de lichidităţi şi atunci dobânzile la depozite se vor menţine la un nivel ridicat. Se observă o reluare a creditării în sectorul privat, iar sectorul public ar putea avea nevoie de mai multă finanţare dacă economia nu va fi destul de dinamică. Eu nu cred că în aceste condiţii dobânzile la depozite vor coborî foarte jos", afirmă analistul financiar Aurelian Dochia.
Băncile intraseră într-o cursă a atragerii de depozite de la clientelă la sfârşitul anului trecut pentru a compensa pierderea sprijinului băncilor-mamă, dar acum această luptă pare să continue doar pe partea depozitelor în euro, unde există în continuare deficit de lichiditate.
Ofertele de depozite în euro cu dobânzi de peste 4% pe an sunt o prezenţă obişnuită pe piaţă, existând chiar cazuri în care dobânzile urcă la 5% pe an.
Odată cu scăderea dobânzilor la depozitele în monedă naţională şi menţinerea presiunii pe atragerea de resurse în valută dobânzile la lei şi euro încep să se apropie de palierul de 5% pe an, ceea ce reprezintă primul pas pentru apropiere şi a costurilor creditelor.
Deocamdată, bancherii nu dau însă niciun semnal de ieftinire a creditării în lei şi încearcă să-şi îngroaşe marjele de câştig (diferenţa dintre dobânzile plătite la depozite şi cele percepute la credite) pentru a-şi acoperi cheltuielile încă mari cu provizioanele de risc.
"Băncile au în continuare probleme foarte mari cu creditele neperformante care au ajuns la un nivel astronomic şi încearcă să-şi vindece aceste răni, aceasta însemnând inclusiv marje mai mari de dobândă", consideră Dochia.
Chiar dacă băncile nu renunţă la marje, unii clienţi plătesc deja rate mai mici la credite în virtutea scăderii dobânzilor pe piaţa interbancară.
Toate creditele în lei acordate în ultimul an şi jumătate sunt legate la indicatorii Robor, iar scăderea acestora înseamnă inclusiv dobânzi mai mici la împrumuturi. La un credit ipotecar de valoare medie o reducere cu un punct procentual a dobâznii înseamnă o rată lunară cu circa 100 de lei mai mică.
Dobânzile pe piaţa interbancară au scăzut cu circa un punct procentual numai în ultima lună şi jumătate, de la începutul anului amplitudinea scăderii fiind de peste 1,6 puncte procentuale în cazul indicatorilor Robor la 3 şi 6 luni.
Scăderea dobânzilor la lei a fost influenţată inclusiv de ciclul de relaxare al politicii monetare început de BNR în toamna trecută, prin reducerea dobânzii-cheie şi injecţii săptămânale de lichiditate.
Mai mult, există aşteptări ca la şedinţa de politică monetară de la sfârşitul acestei luni banca centrală să aplice încă o reducere de un sfert de punct procentual a dobânzii-cheie, până la 5,25% pe an, în condiţiile în care inflaţia a scăzut în februarie la un minim istoric de 2,6% pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
