Scumpirea creditelor în valută, anticipată în mod reflex de maimulţi bancheri şi analişti pe fondul creşterii cotaţieiindicatorului Euribor (dobânda medie la care se împrumută între elebăncile de top din zona euro), ar putea să mai întârzie, ultimeleoferte aruncate pe piaţă dovedind că băncile au de fapt spaţiupentru a reduce marjele de dobândă pe măsură ce riscul de ţarăscade.
Euribor la trei luni, indicatorul de care sunt legate dobânzilevariabile la majoritatea creditelor în euro acordate de băncilelocale, a ajuns la 1,33% pe an în şedinţa de vineri, dublu faţă deprimăvara lui 2010. La începutul lunii aprilie, Banca CentralăEuropeană (BCE) a majorat dobânda-cheie la euro, la 1,25% pe an,întărind aşteptările pieţelor privind tendinţe de creştere aindicatorului Euribor.
În schimb, costul de asigurare împotriva riscului de neplată adatoriilor României (Credit Default Swap - CDS) a scăzut constantîn ultimele luni şi se apropie de 200 puncte de bază (2 puncteprocentuale), comparativ cu 290 de puncte în decembrie şi un vârfde peste 400 puncte de bază în vara anului trecut. Un nivel maiscăzut nu a mai fost atins din septembrie 2009. Aceasta înseamnă căun investitor care deţine obligaţiuni româneşti de 10 milioane eurotrebuie să plătească acum circa 200.000 de euro pentru a se asiguraîmpotriva riscului de neplată.
CDS-ul determină în primul rând randamentul cerut deinvestitorii străini pentru achiziţia de titluri de stat, darinfluenţează şi costul finanţării externe pentru companii şi bănci.Marjele de dobândă la creditele în valută includ astfel şi costulcu riscul de ţară, ceea ce permite băncilor ca odată cu scădereacotaţiei CDS să reducă corespunzător marjele şi să păstreze acelaşicost total sau chiar să-l mai scadă.
Bancherii ar putea fi forţaţi să scadă preţurile datorităintensificării competiţiei, foarte evidentă în cazul împrumuturilorpentru refinanţare. "Anticipăm o intensificare a concurenţei pepiaţa creditelor care va conduce cu siguranţă la reaşezareacosturilor percepute", consideră Georgiana Mincu, director executivretail la Banca Comercială Carpatica.
Lupta refinanţărilor a scos la iveală faptul că băncile îşipermit să practice marje de dobândă foarte scăzute. De exemplu, BRDpromovează un credit imobiliar de refinanţare cu marjă de 3% pesteindicatorul Euribor la 3 luni şi dobândă anuală efectivă de circa6% pe an.
Concurenţa ar putea împinge în jos dobânzile la credite, maiales că cererea de finanţări din partea populaţiei nu dă semne derevenire, iar băncile au nevoie să reia vânzarea de împrumuturi încondiţiile în care nu-şi pot majora veniturile doar pe seamataxării operaţiunilor curente intermediate pentru clienţi.
Băncile locale au anunţat deja reduceri de marje după deciziaBCE de a majora dobânda- cheie la euro. De exemplu, olandezii de laING au tăiat la începutul lunii trei sferturi de punct procentualdin marja de dobândă la creditele noi în euro garantate cu ipotecă,până la 4,5 puncte procentuale. Ieftinirea creditelor în euro arputea fi încurajată inclusiv de decizia recentă a BNR de a reducerezervele minime la pasivele în valută ale băncilor de la 25% la20%, ceea ce a eliberat pe piaţă circa 1,3 miliarde de euro. Costulcu rezervele minime obligatorii a fost redus la jumătate în ultimiidoi ani.
Bancherii se aşteaptă la o scădere a costurilor şi la crediteleîn lei, rata inflaţiei şi politicile promovate de autorităţi fiindprincipalii factori care vor determina evoluţia dobânzilor.
"Dacă politicile autorităţilor rămân coerente, adică se continuăprocesul de consolidare fiscală şi însănătoşire a finanţelorpublice, iar activitatea economică dă semne de revenire, atunciprima de risc solicitată de cel care dă bani cu împrumut ar trebuisă scadă", consideră Topliceanu.
Dobânda medie la creditele în lei acordate populaţiei ajungea înfebruarie la 13% pe an, cu cinci puncte procentuale mai puţin decâtîn urmă cu doi ani, potrivit datelor BNR. Creditele s-au scumpitînsă la începutul acestui an din cauza costului mai mare alfinanţării pe piaţa interbancară şi a creşterii preţurilor.
La euro, dobânzile s-au stabilizat în jurul a 6% pe an, după ceîn vara trecută urcaseră peste pragul de 7%. Totodată,bonificaţiile plătite de bănci la depozitele în euro au început săcrească în ultimele luni, ceea ce nu mai lasă un spaţiu foarte marepentru ieftinirea creditelor.
Tendinţa de creştere a preţurilor, care pune presiune pedobânzile la depozite, ar putea cântări însă mai mult decâtintensificarea competiţiei. "Creşterea intensităţii competiţiei pepiaţa bancară poate genera dobânzi mai competitive. Cu toateacestea, presiunile inflaţioniste care se manifestă în prezentacţionează în sens contrar", comentează Cristian Dragoş, directorgeneral adjunct la Garanti Bank.
Rata inflaţiei a depăşit 8% în martie, luând prin surprindereîntreaga piaţă. Creşterea preţurilor s-ar putea tempera însă în adoua jumătate a anului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
