Istoric, Statele Unite au fost în mare măsură imune în faţa forţelor externe pentru că exporturile reprezentau o parte relativ redusă din economie, iar pieţele financiare reacţionau în principal la influenţe interne.
Economia zonei euro a stagnat la sfârşitul trimestrului III, fiind ţinută pe loc de o recesiune industrială şi o încetinire peste aşteptări a serviciilor, potrivit Bloomberg.
Deşi încetinirea este în continuare în mare parte concentrată în sectorul manufacturier, indicatorul pentru servicii a coborât luna trecută la cel mai scăzut nivel din ianuarie după ce a fost revizuit în jos de la o estimare iniţială. Dacă acesta este un semn că durerea se propagă, situaţia este una îngrijorătoare pentru economia zonei euro.
Cu sectorul manufacturier prins într-o criză din ce în ce mai dură, indicatorul PMI compozit pentru zona euro a atins 50,1, cel mai scăzut nivel din mai mult de şase ani. Cifrele se adaugă semnelor că tensiunile comerciale, creşterea mai slabă a economiei mondiale şi nesiguranţa legată de Brexit au consecinţe din ce în ce mai dramatice pentru regiune.
Chris Williamson, economist la IHS Markit, estimează că creşterea s-a situat la 0,1% în cel mai bun caz în T3, iar „riscul recesiunii este acum foarte real“. La rândul ei, economia americană îşi pierde din suflu, ridicând semne de întrebare cât de lent poate avansa şi evita totuşi să alunece în recesiune.
În timp ce o expansiune de sub 2% obişnuia să garanteze aproape că economia se va contracta ulterior, unii economişti consideră acum că expansiunea se poate situa în jurul a 1%-1,5% fără riscul intrării în recesiune.
Dacă cea mai îndelungată expansiune din istorie rămâne intactă ar putea depinde în ultimă instanţă de consumatori, dacă aceştia vor putea cheltui în continuare suficient de mult pentru a compensa declinul sectorului manufacturier pe fondul războiului comercial.
În acelaşi timp, la nivelul economiei mondiale, regulile par să se fi schimbat: înainte, America conducea, iar tot restul lumii o urma, potrivit The Wall Street Journal.
O Americă slabă trăgea alte ţări în recesiune, şi nu invers. Dar 2019 ar putea fi anul în care lucrurile se schimbă. Deşi Statele Unite nu sunt în recesiune, sectorul manufacturier al acestora ar putea fi, iar economia generală a încetinit cu siguranţă. Aceasta s-a menţinut la o rată anuală de creştere de 2% graşie consumatorilor, dar există semne de slăbiciune şi de această parte.
Motivele au legătură în principal cu economia globală, şi nu cea americană. De la tensiunea legată de tarife, la scandalul emisiilor din Germania şi înăsprirea creditării din China, forţe care apasă asupra economiilor externe au început să atingă şi SUA.
Istoric, Statele Unite au fost în mare măsură imune în faţa forţelor externe pentru că exporturile reprezentau o parte relativ redusă din economie, iar pieţele financiare reacţionau în principal la influenţe interne.
Lucrurile s-au schimbat, însă.
