Michele Berteramo, proprietar al unui restaurant şi cocktail bar din Milano, a recurs la schema de creditare garantată de stat a Italiei pentru a-şi putea plăti facturile, dar dacă vrea să-şi ducă mai departe planurile de renovare, acesta va fi nevoit să se îndatoreze şi mai mult, şi asta într-o economie în declin.
Dilema cu care se confruntă Berteramo reprezintă o temere pe termen lung pentru guvernele şi băncile din întreaga Europă, care se grăbesc să susţină companiile cu probleme, dar se tem că nivelurile în creştere ale îndatorării le va diminua acestora capacitatea de a investi în extindere, scrie Reuters.
Creditarea companiilor non-financiare din zona euro a atins un maxim pe 11 ani în aprilie. Potrivit calculelor Reuters, credite de peste 290 mld. de euro au fost acordate în cadrul schemelor de creditare susţinută de stat la nivelul celor mai mari patru economii ale UE şi Marii Britanii în timpul crizei coronavirusului.
„Firmele europene erau deja prea îndatorate. Astfel, investiţiile vor avea în mod firesc de suferit“, arată Stephen Caprio, strateg UBS. Potrivit acestuia, Europa ar putea avea parte în viitor de o situaţie de genul celei din Japonia, care s-a confruntat cu ani de stagnare în urma unei combinaţii între datorii în creştere şi deflaţie.
Amplificând temerile că un astfel de scenariu ar putea deveni realitate, bancherii centrali semnalizează deja dublul pericol al datoriilor şi deflaţiei.
Problema este în special acută în cazul IMM-urilor, care reprezintă aproximativ două treimi din locurile de muncă din sectorul privat în UE, dar nu au capacitatea de a se finanţa direct de pe pieţele de capital spre deosebire de firmele mai mari.
Strategii discută opţiuni de direcţionare de capital suplimentar, mai degrabă decât credite, către companii, însă puţine ţări dispun de vehicule pregătite să transfere investiţii masive în IMM-uri. Deşi mai multe guverne au pus deoparte fonduri pentru injecţii de capital în companii mari, acestea trebuie să vină cu opţiuni inovatoare pentru firmele mai mici.
UE estimează că firmele vor avea nevoie de susţinere de 720 mld. de euro numai în 2020 şi vrea să activele investiţii de aproximativ 300 mld. de euro prin garantarea şi complementarea investiţiilor din sectorul privat. Totuşi, prioritate vor avea companiile care se pliază pe ţintele UE de îmbunătăţire a tehnologiei digitale şi tranziţie către o economie mai verde. Sectoarele tradiţionale au şanse reduse de a obţine astfel de fonduri.
Schemele şi instrumentele alternative analizate de guverne necesită un grad de susţinere guvernamentală, iar aceasta în sine poate reprezenta o problemă.
Germania a pus deoparte 100 mld. de euro pentru investiţii în companii cu probleme, însă banii nu prea au fost atinşi. Băncile dau vina pe Berlin că impune condiţii prea dure, spunând că firmele sunt în schimb încurajate să recurgă la îndatorare.
În condiţiile în care carantinele de-abia încep să fie relaxate, bancherii spun de asemenea că multe companii nu se vor concentra încă pe majorări de capital. Însă în condiţiile în care perioadele de graţie pentru rambursarea datoriilor încep să expire, iar disponibilitatea creditelor de urgenţă scade, către sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor companiile vor avea probabil nevoie de o astfel de opţiune.
