Piaţa interbancară avea la sfârşitul lunii august un excedent de lichiditate substanţial, de aproape 23 mld. lei, medie zilnică, rămânând astfel pe surplus în primele opt luni din acest an, aşa cum a şi închis anul 2022. La finalul primului semestru excedentul de lichiditate trecuse de 25 mld. lei, medie zilnică.
Totodată, în primele opt luni din acest an nu a fost nicio operaţiune repo, iar în iunie apare o sumă foarte mică în contul împrumuturilor de urgenţă ale băncilor la facilitatea de credit Lombard, de 5,1 mil. lei medie zilnică, reiese din datele Băncii Naţionale. Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost în luna august de peste 22,8 mld. lei, medie zilnică, sub nivelurile din lunile martie - iulie. Analizând evoluţia din primele opt luni din acest an vedem că în aprilie 2023, suma depusă de bănci la facilitatea de depozit urcase la maximul ultimului deceniu, de 30,7 mld. lei, după ce în martie era de 26 mld. lei, medie zilnică, în februarie de 20,9 mld. lei, iar în ianuarie 2023 ajunsese la 21,3 mld. lei.
Valori mai ridicate ale depozitelor plasate de bănci la BNR prin această facilitate, cuprinse între 30,8 mld. lei şi 66 mld. lei, medie zilnică, au fost înregistrate în primul trimestru din anul 2012.
În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România devine dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7%, după cum au explicat şi analiştii.
Nivelurile record de lichiditate pe piaţa interbancară din perioada ianuarie-august 2023 au venit într-un context în care rata anuală a inflaţiei a oscilat în jurul a 14-15% în T1/2023, apoi a coborât în iunie la 10,2% şi în iulie la 9,4% (după ce în 2022 depăşise şi 16%), cursul valutar a fost relativ stabil, cu un puseu de creştere spre 4,98 lei/euro în a doua jumatate a lunii mai, iar dobânzile din piaţa interbancară au mai scăzut, însă foarte lent.
ROBOR la 3 luni a ajuns la sfârşitul lunii august la 6,40%, faţă de 6,42% la final de iulie, 6,54% în iunie, 6,55% la final de mai, 6,71% la sfârşitul lunii aprilie, 6,85% la final de martie, 6,96% în februarie şi 7,19% la sfârşitul lunii ianuarie. Vineri, 8 septembrie, ROBOR la 3 luni staţionase la 6,40%. Valorile ROBOR la 3 luni au rămas mai mari decât noul indice de referinţă pentru creditele retail noi IRCC. Comparativ, pentru T2/2023 noul indice IRCC care este referinţă la creditele retail noi luate după luna mai 2019, a fost de 5,98%, iar valoarea care aplicată în T3/2023 este mai mică, de 5,94%.
Odată cu menţinerea pieţei interbancare pe excedent de lichiditate, BNR a rămas pe parcursul primelor opt luni din 2023 debitor net în raport cu băncile comerciale, la fel ca în decembrie 2022 şi în noiembrie 2022.
Lichiditatea revenise pe piaţa interbancară încă din noiembrie 2022, când surplusul a fost de aproape 5,5 mld. lei, după opt luni consecutive de deficite mari, atât în primăvară şi vară, cât şi în primele două luni de toamnă din 2022 piaţa fiind secată de lichiditate. În decembrie 2022, surplusul de lichiditate ajunsese la peste 10,9 mld. lei.
Băncile care au avut zile pe care le-au încheiat cu lei în exces au apelat în a opta lună din 2023 la facilitatea de depozit pe o zi oferită de BNR, însă nu au apelat şi la licitaţiile de atragere de depozite.
Dobânda medie oferită de BNR băncilor la depozite a urcat în februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie şi august 2023 la 6%, după ce în ianuarie a fost de 5,93%, iar în decembrie 2022 era de 5,75%.
Până în august 2023, inclusiv, dobânda de politică monetară a rămas la 7%/an, dobânda la facilitatea de creditare Lombard a staţionat la 8%/an, iar dobânda la facilitatea de depozit a rămas la 6%. În lunile martie şi iunie nu au fost şedinţe de politică monetară. La şedinţa de politică monetară din luna ianuarie 2023 boardul BNR urcase rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an de la 7,75% pe an anterior, şi dobânda la facilitatea de depozit la 6% pe an, de la 5,75%, anterior, în timp ce dobânda-cheie a fost majorată la 7% pe an, de la 6,75%.
După o pauză de 9 luni, BNR reluase în luna martie 2023 achiziţiile de titluri de stat de pe piaţa secundară, valoarea ajungând la aproape 1,27 mld. lei. Ulterior, în lunile aprilie, mai, iunie, iulie şi august 2023 BNR nu a mai cumpărat titluri de stat.
Şi în martie 2022 banca centrală reluase achiziţiile de acest tip, după 10 luni de pauză, valoarea fiind atunci de 367,3 mil. lei, în luna aprilie 2022 nu a mai făcut astfel de achiziţii, iar în luna mai 2022 a făcut achiziţii de titluri de stat de doar 36,6 mil. lei, pentru ca ulterior, în perioada iunie-decembrie 2022 şi ianuarie-februarie 2023, BNR nu a mai cumpărat titluri de stat. BNR începuse din aprilie 2020, în premieră, să cumpere şi titluri de stat de pe piaţa secundară, facilitând finanţarea bugetului. Astfel de operaţiuni au fost realizate după ce BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. BNR a decis să cumpere titluri de stat în lei de pe piaţa secundară pentru consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
Pe lângă băncile care au avut lichidităţi în exces, în intervalul ianuarie-august 2023 nu au existat şi bănci care să apeleze la lichiditate de la banca centrală prin operaţiuni repo. Iar în contul împrumuturilor de urgenţă ale băncilor la facilitatea de credit Lombard figurează doar în luna iunie o sumă foarte mică, de 5,1 mil. lei medie zilnică, după ce în primele cinci luni nu au fost astfel de operaţiuni. Facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, este pusă la dispoziţie de BNR ca o soluţie de urgenţă pentru băncile care au un deficit de lichidităţi la sfârşitul zilei.
Comparativ, în decembrie 2022 BNR le-a dat băncilor comerciale lichiditate prin împrumuturi de urgenţă Lombard şi o sumă modestă prin împrumuturi repo. În luna decembrie 2022, finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR au scăzut la doar 13,3 mil. lei, medie zilnică, sub nivelurile din noiembrie, de 694 mil. lei, din octombrie, de peste 3,8 mld. lei, şi din septembrie, de aproape 7,9 mld. lei. Prin repo, băncile au împrumutat de la BNR în decembrie o sumă modică, de doar 0,1 mil. lei, medie zilnică.
În 2022 a fost pentru prima dată după o pauză de circa un deceniu când băncile au împrumutat foarte mult prin facilitatea Lombard, suma apropiindu-se de volumele atrase în momentele tensionate din criza financiară precedentă, de la sfârşitul anului 2008 şi din 2009. După volumele de zeci de miliarde de lei înregistrate la Lombard în 2008-2009, cel mai recent vârf al operaţiunilor Lombard, de circa 14,5 mld. lei, medie zilnică, a fost în aprilie 2012.
În 2022 au persistat lunile cu secetă de lichiditate, pentru ca în ianuarie-august 2023 să fie doar luni cu excedent de lichiditate. Timp de mai multe luni din 2022, banca centrală a încercat să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară. Mai exact, BNR a decis să păstreze controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară, iar facilitatea de creditare (Lombard) este considerată instrumentul operaţional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii. Când banca centrală vrea să ţină lichiditatea mai strâns şi nu mai organizează operaţiuni repo, băncile care au deficit de lichiditate sunt nevoite să se împrumute la Lombard, la dobânzi mai mari.
