Bănci și Asigurări

În faţa încetinirii comerţului mondial, companiile germane recurg la o soluţie de criză: reducerea programului de lucru. Bundesbank prevede creşterea şomajului şi o scădere economică în Germania în T2/2019

Retrospectivă ZF 2019

La reducerea programului de lucru recurg mai ales producătorii de utilaje grele de transport cum ar fi trenuri, aeronave şi echipamente militare. În acest sector, strategia este folosită de 30% din angajatori

La reducerea programului de lucru recurg mai ales producătorii de utilaje grele de transport cum ar fi trenuri, aeronave şi echipamente militare. În acest sector, strategia este folosită de 30% din angajatori

Autor: Bogdan Cojocaru

23.07.2019, 20:38 155129

În ultima vreme tot mai multe dintre compa­niile germane recurg la strategia care le-a ajutat să-şi protejeze veniturile şi forţa de muncă în cea mai recentă criză econonică mondială: program redus de muncă.

De asemenea, Bundesbank, banca centrală a Germaniei, prognozează că rata şomajului va creşte în următoarele trei luni în condiţiile scăderii activităţii industriei manufacturiere şi încetinirii exporturilor, scrie Bloomberg. Aceasta după ce PIB-ul probabil că s-a contractat în cel de-al doilea trimestru al acestui an, potrivit aceloraşi estimări, în care se atrage atenţia că deşi cererea internă a continuat să sprijine creşterea, slăbirea impulsului economic începe să-şi lase amprenta asupra pieţei muncii.

Ca o reflexie a provocărilor pe care economia germană, cea mai mare din Europa şi motorul de creştere al regiunii, le are în faţă, Continental, cel mai mare furnizor de componente auto european listat pe bursă, şi-a redus prognozele de profit şi estimările privind producţia din sectorul auto pentru anul acesta, notează Financial Times. Astfel, compania anticipează scăderea producţiei industriei auto mondiale cu 5% în 2019. Anterior, Continental miza pe un rezultat asemănător cu cel de anul trecut. Producătorul de anvelope a menţionat „schimbări neanticipate în cererea din partea clienţilor“ pentru anumite produse şi „posibile provizioane pentru cereri de garanţie“, o remarcă rămasă neclarificată. Şi anul trecut Continental şi-a redus prognozele de profit, menţionând drept cauze slăbiciuni ale pieţei din China şi Europa şi cheltuieli mai mari pe tehnologie.

BASF, unul dintre cei mai mari producători din industria chimică din lume, a emis recent un avertisment de profit şi a anunţat că va elimina 6.000 de locuri de muncă la nivel global până în 2021, dintre care 3.000 în Germania. La nivel mondial, compania are 122.000 de angajaţi. Scopul restructurării este îmbunătăţirea profitului. BASF a avertizat că războiul comercial dintre SUA şi China îi afectează vânzările în condiţiile în care piaţa auto chineză scade. Şi gigantul din industriile farma şi agrochimică Bayer va suprima 1 din 7 posturi din Germania, unde are în total 32.000 de angajaţi. Bayer susţine că este nevoie de tăieri pentru a rămâne profitabil şi competitiv.

Grupul este în plin proces de asimilare a uriaşului american Monsanto, preluat în 2018. Monsanto vinde o serie de produse controversate, precum erbicidul Roundup, care conţine un ingredient ce produce cancer, şi de aceea este asediat cu procese în justiţie.

Zilele trecute, constructorul auto german Opel a anunţat că renunţă la 1.100 de posturi la fabricile din Rüsselsheim, Eisenach şi Kaiserslautern. Compania a fost cumpărată de grupul auto francez PSA. Şi Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, a anunţat că va tăia până la 4.000 de poziţii generale şi administrative în Germania, dar a promis că va crea în schimb 2.000 de locuri de muncă în domeniul IT în următorii patru ani şi că va extinde garanţiile pentru locurile de muncă până în 2029. Compania se pregăteşte astfel să intre în era digitală, notează Bloomberg.

În iunie, Ford, grup auto din SUA, a prezentat un plan de restructurare care presupune diminuarea cu 12.000 a numărului de angajaţi din Europa până în 2020. Jumătate din disponibilizări vor fi în Germania. Deutsche Bank îşi va reduce personalul la nivel mondial cu 18.000  în următorii trei ani.

Efectele restructurărilor au început să se simtă în Germania. Numărul celor în căutarea unui loc de muncă a înregistrat în mai cel mai mare avans din ultimul deceniu. În timp ce două treimi din creştere reflectă schimbarea metodologiei de calcul statistic, pentru restul este de vină încetinirea economiei, după cum a observat Bundesbank.

În trimestrul doi, activitatea din construcţii a scăzut, iar producţia de maşini s-a comprimat semnificativ, estimează instituţia. În plus, exporturile au avut de suferit din cauza reducerii afacerilor cu Marea Britanie, în curs de Brexit.

„Tendinţa fundamentală a economiei rămâne slabă“, arată Bundesbank. „O revenire a exporturilor şi industriei încă nu se vede la orizont.“ Agenţia federală a forţei de muncă a spus anterior că numărul de locuri de muncă vacante se reduce, dar rămâne la niveluri ridicate, în timp ce creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă încetineşte.

Comenzile pentru industrie scad, exporturile stagnează, iar producţia din multe industrii este în declin. Ministerul economiei a anunţat săptămâna trecută că se aşteapta ca slăbiciunea din sectorul industrial să persiste în următoarele luni.

„Membrii noştri ne spun că boom-ul economic s-a terminat“, explică Steffen Kampeter, preşedintele puternicei asociaţii patronale BDA. „Vedem o mişcare spre lateral, cu riscul unei întoarceri.“

Timo Wollmersh‰user, director adjunct la institutul de cercetare economică Ifo, crede că industria manufacturieră germană este în recesiune de la mijlocul anului trecut. O analiză făcută de Wollmersh‰user a găsit că pentru a reduce costurile salariale, tot mai multe companii reduc programul de lucru al angajaţilor „ un semn al lipsei de comenzi şi al încetinirii producţiei. La această strategie recurg mai ales producătorii de utilaje grele de transport cum ar fi trenuri, aeronave şi echipamente militare. În acest sector, 30% din angajatori au redus programul de muncă. La nivel naţional, media este de 3,8%, dar Ifo prognozează că cifra va creşte la 8,5% în următoarele trei luni. Avantajul zilei mai scurte de lucru este că, sub legea germană, guvernul acoperă cea mai mare parte din salariul lipsă al angajatului dacă angajatorul acestuia a fost forţat să recurgă la această metodă de motive economice. Politica a fost introdusă pentru prima dată în criza din 2008 pentru a preveni concedierile în masă.

Şi natura este potrivnică avansului economic german. Anul trecut, când economia a evitat la limită o recesiune, problemele au fost agravate de seceta care a făcut nenavigabil pentru prima dată în ultimele generaţii cel mai important fluviu european, Rinul. Condiţiile s-ar putea repeta peste câteva săptămâni. Pe Rin sunt transportate materii prime şi produse ca minereu de fier, cărbune, chimicale, fertilizatori şi piese euro.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO