Bănci și Asigurări

Guvernele din Europa de Est iau măsuri pentru a face mai uşor de purtat pentru clienţii băncilor povara datoriilor. Moratoriile tind să devină regula, dar duritatea lor depinde de la ţară la ţară. La fel şi împotrivirea sectorului bancar

Guvernele din Europa de Est iau măsuri pentru a face mai uşor de purtat pentru clienţii băncilor povara datoriilor. Moratoriile tind să devină regula, dar duritatea lor depinde de la ţară la ţară. La fel şi împotrivirea sectorului bancar

Jiri Rusnok, guvernatorul băncii centrale a Cehiei , despre moratoriul privind plăţile debitorilor către bănci: Este, desigur, un amestec în sectorul bancar, dar în acest moment sunt convins că dacă legea nouă este suficient de bine calibrată, sectorul va putea absorbi pierderile.

Autor: Bogdan Cojocaru

31.03.2020, 00:08 1237

Guvernele din Europa de Est au cerut sau, după caz, vor obliga sau au obli­gat deja băncile să intervină pentru a-şi ajuta clienţii în aceste vremuri de criză prin permiterea amânării plă-ţilor privind creditele deja existente sau prin îm­pru­mu­turi noi pentru firme. Însă viteza cu care astfel de mă­suri sunt aplicate, duritatea sau durata lor în timp de­pind de la o ţară la alta.

Fidelă propriei tradiţii, Ungaria a acţionat prompt şi cel mai agresiv, guvernul mai întâi cerând băn­cilor comer­ciale un moratoriu pe toate plăţile privind cre­di­tele până la sfârşitul acestui an, apoi declarând mo­ra­toriu pe plata principalului, a ratelor şi comi­si­oa­ne­lor tuturor împrumuturilor de retail şi corporate până la finalul anului 2020, scrie Hungary Today.

De asemenea, banca centrală a Ungariei, dar şi cea a Cehiei au cerut băncilor suspendarea plăţii divi­dendelor, măsură despre care şefii băncilor comer­ciale spun că nu este necesară. Spre com­pa­raţie, în zona euro atitudinea în această privinţă este mai relaxată, Banca Centrală Europeană doar reco­mandând băncilor să amâne plata dividendelor şi răs­cumpărările de acţiuni.

În Ungaria, în schimbul moratoriului, Asociaţia Băncilor Ungare i-a cerut partidului Fidesz al premierului Viktor Orban să ia în considerare retragerea începând cu anul viitor a suprataxelor impuse sectorului bancar.

Banca naţională maghiară a calculat că amâ­nările vor afecta în total plăţi privind principalul de 3.150 de miliarde de forinţi (8,8 miliarde euro) şi plăţi de rate şi comisioane de până la 450 de miliarde de forinţi (1,3 miliarde euro).

„Banca naţională se aşteaptă ca instituţiile financiare să ofere soluţii care să asigure că plăţile amânate nu vor duce la creşterea ratelor faţă de original după ce moratoriul se încheie. Aceasta pre­supune o extindere a scadenţei pentru cei mai mulţi dintre datornici care să asigure că povara lunară rămâne neschimbată faţă de nivelul original sau se duce chiar mai jos“, se arată într-un comunicat al băncii centrale. Moratoriul este susţinut de cea mai mare bancă a ţării, OTP Bank, notează Reuters.

În Cehia, o altă ţară unde guvernul afişează o atitudine mai dură faţă de bănci, ministerul finanţelor a anunţat că pregăteşte un proiect de lege care ar putea însemna un moratoriu larg de şase luni pentru plăţile privind ipotecile şi creditele populaţiei şi companiilor, scrie Reuters. Proiectul de lege ar putea fi prezentat guvernului miercuri, a declarat ministrul ceh al finanţelor Alena Schillerova. Ideea intro­ducerii unui moratoriu este sprijinită de guvernatorul băncii centrale Jiri Rusnok, care a spus că băncile pot absorbi pierderile dacă legea este făcută cum trebuie. „Vreau să propun un moratoriu. Doar şase luni, timp în care nu veţi mai plăti nimic“, a explicat Schillerova într-o emisiune TV. În Cehia, deja mai multe bănci au implementat moratorii pe durate de timp mai scurte pentru persoane sau companii lovite de măsurile drastice de stăvilire a răspândirii pandemiei de COVID-19. După unele estimări, circa 800.000 de cehi nu pot munci din cauza acestor măsuri. Separat, Rusnok a afirmat că băncile n-ar putea face faţă evaluărilor de cereri individuale pentru amânarea plăţilor, că moratoriul ar putea dura între trei şi cinci luni şi că ar putea fi relaxate regulile care obligă băncile să creeze rezerve. „Este, desigur, un amestec în sectorul bancar, dar în acest moment sunt convins că dacă legea nouă este suficient de bine calibrată, sec­­torul va putea absorbi pierderile.“ Până la pri­mi­rea mai multor detalii, CEO-ul uneia dintre cele mai mari bănci, Tomas Salomon de la Ceska Sporitelna, şi-a exprimat rezervele. „Suntem convinşi că pan­de­mia nu i-a afectat pe toţi clienţii băncilor. Nu consi­de­răm că un moratoriu extins va fi eficient economic“, a spus bancherul. Între timp, banca centrală a Cehiei a redus pentru a doua oară luna aceasta dobânda de politică monetară, cu 0,75 de puncte procentuale, la 1%, după ce în februarie a devenit prima din UE care majorează anul acesta dobânda.

În Bulgaria, guvernul intenţionează să permită de­bi­torilor să amâne plăţile legate de credite către bănci. În acest sens, banca centrală a cerut băncilor comer­ci­a­le, în rândul cărora cele străine domină în pro­por­ţie de 75%, să nu mai plătească dividende şi să-şi di­mi­nu­e­ze depozitele constituite în străinătate pentru a-şi în­tă­ri capitalul şi a se asigura că au lichiditate dis­po­ni­bi­lă.

Guvernatorul băncii centrale Dimitar Radev se aşteaptă ca Autoritatea Bancară Europeană să aprobe până miercuri principiile şi criteriile unui moratoriu temporar. Banca centrală va permite băncilor să fie flexibile pentru ca acestea să nu-şi slăbească poziţiile privind capitalul şi managementul riscului de credit.

În Slovenia, guvernul a pregătit un proiect de lege care permite debitorilor să amâne plăţile către bănci timp de 12 luni, dar şi să convină cu instituţiile de credit condiţii de rambursare diferite, mai favorabile. Legea va acoperi creditele emise către companii, cooperative, persoane fizice care au ca angajaţi alte persoane, liber profesioniştii şi şefii fermelor agricole locale.

În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, băncile s-au oferit să îngheţe temporar, timp de 3-6 luni, plăţile legate de împrumuturi ale clienţilor lor şi să asigure acces rapid la creditare, a anunţat o organizaţie de lobby pentru sectorul bancar. De asemenea, vor putea fi rostogolite timp de până la şase luni, cu condiţii neschimbate, împrumuturile acordate companiilor. Propunerile băncilor vin după ce preşedintele ţării Andrzej Duda le-a cerut acestora acest lucru, iar guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski le-a promis că le reduce poverile. Tot el a asigurat că economia poloneză nu va intra în recesiune din cauza actualei crize.

 
AFACERI DE LA ZERO