Cel puţin patru economii mari din Uniunea Europeană riscă să intre în recesiune: pe lângă Germania, strategii mai enumeră Marea Britanie, Italia şi Finlanda.
Puterea forţelor care împing în jos economia zonei euro creşte, fapt subliniat de cele mai recente date statistice. Franţa surprinde frumos, reuşind să crească peste aşteptări în trimestrul III, când Germania s-ar putea să fi intrat în recesiune. Însă în cea mai mare economie europeană şomajul a reînceput să urce din cauza reducerii activităţii fabricilor. Apoi, la nivelul întregii zone euro şi al UE încrederea în economie a atins luna aceasta cel mai scăzut nivel din 2015 încoace.
În aceste condiţii, Economist Intelligence Unit, un serviciu de consultanţă şi prognoză al grupului din care face parte revista The Economist, avertizează că cel puţin patru economii mari din Uniunea Europeană riscă să intre în recesiune: pe lângă Germania, strategii mai enumeră Marea Britanie, Italia şi Finlanda, scrie The Guardian.
Nici în SUA, cea mai mare economie mondială şi un motor al comerţului global, lucrurile nu stau prea bine. Acolo, încrederea consumatorilor a scăzut neaşteptat în octombrie, atingând cel mai redus nivel din ultimele patru luni. Economia Franţei, a doua ca mărime din zona euro, una orientată către exporturi mai puţin decât Germania şi unde temelia este cererea internă, a crescut cu 0,3% în trimestrul III, faţă de cele trei luni anterioare, potrivit cifrelor oficiale.
Performanţa reflectă accelerarea cheltuielilor gospodăriilor, încurajate de reducerile de taxe implementate de guvernul peşedintelui Emmanuel Macron într-un moment norocos, la începutul actualei faze de încetinire din zona euro, şi creşterea accelerată a investiţiilor de afaceri, notează Bloomberg. Evoluţia Franţei aduce un pic de optimism pentru economia europeană, confruntată cu creştere slabă, investiţii în retragere şi incertitudini tot mai mari. Puterea PIB-ului francez a venit doar de la consumul intern, în timp ce comerţul a funcţionat ca o frână. Franţa „dovedeşte că generozitatea guvernului către gospodării poate deveni un impuls eficient şi binevenit în faţa şocurilor externe“, apreciază Maeva Cousin, analist la Bloomberg Economics.
„După ce în primul semestru şi-au refăcut rezervele mulţumită cadourilor guvernului, consumatorii francezi şi-au deschis portofelele, achiziţiile de maşini, în special, ajutând la contrabalansarea deteriorării comerţului net.“ Însă perspectivele economiei franceze sunt mixte. Datele pentru octombrie arată revenirea activităţii din servicii şi o încredere puternică a consumatorilor. Însă tot în octombrie un indicator al încrederii din industria manufacturieră a scăzut sub media pe termen lung pentru prima dată în ultimii patru ani. De asemenea, companiile mari, ca Renault, semnalizează slabirea veniturilor şi profiturilor.
În Germania, economie de care depinde creşterea în statele est-europene, şomajul şi-a reluat creşterea, presând guvernul să intervină cu stimulente fiscale. Numărul celor în căutarea unui loc de muncă a crescut cu 6.000 în octombrie, dublu faţă de aşteptări. Rata şomajului s-a menţinut la 5%, aproape de minimul istoric. Cifrele urmează rezultatelor unor sondaje care arată că industria manufacturieră este prinsă într-o fază de scădere a activităţii, iar angajările din industrie scad cu cel mai rapid ritm din ultimii zece ani. Creşterea şomajului reflectă înmulţirea cererilor pentru ajutoare de şomaj în contextul slăbirii impulsului economic, se arată în explicaţiile agenţiei pentru forţa de muncă din Germania. Cererea pentru angajaţi a scăzut, la fel şi numărul locurilor de muncă vacante. Producătorii nemţi sunt loviţi de incertitudinile create de ascensiunea protecţionismului la nivel mondial şi de probleme în sectorul auto, care se chinuie să se adapteze la reorientarea consumatorilor spre maşini electrice. Consumul intern a rezistat până acum, furnizând energie economiei, însă creşte teama că paralizia din industrie se va extinde la servicii pe măsură ce fabricile concediază angajaţi. Pentru că este cea mai mare din Europa, economia germană este considerată vitală pentru sănătatea economică a zonei euro. De aceea, guvernul de la Berlin este presat de FMI şi BCE să majoreze cheltuielile publice. Însă administraţia cancelarului Angela Merkel a insistat până acum că situaţia economiei nu impune o deviere de la un buget echilibrat. Preşedintele BCE Mario Draghi, care va fi înlocuit de pe 1 noiembrie de Christine Lagarde, a avertizat asupra riscurilor ca situaţia economică din zona euro să se înrăutăţească, deşi instituţia sa a reactivat programul de achiziţii de active cu care a scos zona euro din criză. Lagarde, care a condus până acum FMI, a spus că ţările cu suficient spaţiu bugetar „nu au făcut cu adevărat toate eforturile necesare“, precizând că în viziunea FMI ajutor suplimentar pentru economia europeană ar trebui să vină de la „ţări cu surplusuri bugetare cronice, ca Olanda şi Germania“. Aceste economii, a explicat ea, ar trebui să folosească excesul de bani pentru a investi în infrastructură, educaţie şi inovaţie pentru a se reechilibra mai bine. Cele mai recente estimări arată că PIB-ul zonei euro a crescut cu doar 0,1% în trimestrul III, cea mai slabă evoluţie din ultimii şase ani.
Cel mai recent sondaj privind încrederea companiilor şi consumatorilor realizat de Comisia Europeană arată că aceasta a scăzut accentuat în octombrie atât în zona euro, cât şi în UE, în linie cu aşteptările.
Economist Intelligence Unit prezice, ca multă lume de altfel, că Germania a intrat în recesiune în trimestrul trei şi avertizează că Marea Britanie, Italia şi Finlanda sunt periculos de aproape de recesiune. De asemenea, spun analiştii, cele mai multe dintre economiile din UE vor creşte fără vlagă. Italia va stagna, iar Marea Britanie va avansa cu doar 0,1%. Speranţă va aduce Franţa, care va continua să fie cea mai rapidă dintre economiile europene mari. Şi Japonia, cred analiştii de la EIU, priveşte în faţă recesiune, în timp ce SUA şi Canada vor avea în trimestrul trei cele mai mari creşteri din G7.
