• Leu / EUR4.7560
  • Leu / GBP5.4872
  • Leu / USD4.2421
Bănci și Asigurări

Guvernul explică înaintea Statisticii ce a adus creşterea economică de 4% din S1/2018: serviciile şi industria

Autor: Iulian Anghel

7 sep 2018 471

♦ Institutul Naţional de Statitică (INS) va publica azi detaliile despre componentele economiei care au adus creşterea de 4% din S1/2018 ♦ Guvernul PSD insistă că datele din economie îl îndreptăţesc să-şi menţină prognoza de creştere, pe tot anul, de 5,5%.

PIB-ul a crescut în primul se­mes­tru cu 4%, o creştere bună, dar departe de prog­no­za pe care guvernul şi-a cons­­truit bugetul - 5,5%. Ultima rectificare bugetară, aprobată miercuri, menţine datele bugetului în ţinta de creştere economică de 5,5%, dar şi reevaluarea prognozei de PIB, de la 908 miliarde de lei (cifră avansată la construcţia bugetului) la 945 de miliarde de lei (prima variantă de rectificare bugetară din august).

„Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării creşterii economice de 5,5% utili­zată la fundamentarea legii bugetului de stat pentru anul 2018 şi un Produs Intern Brut în valoare nominală de 945 mld. lei, faţă de 907,9 mld. lei, cât s-a estimat iniţial. În prin­­cipal, plusul de circa 37 mld. lei se explică prin diferenţa dintre datele estimate pentru anul 2017 utilizate la ela­borarea bugetului şi datele statistice publicate de INS, precum şi prin reestimarea deflatorului Produsului Intern Brut“, potrivit notei de funda­men­tare a rectificării bugetare.

Datele din economie arată încă destul de bine, deşi cei mai mulţi dintre economişti cred că optimismul guver­nului este exagerat.

 

Evoluţia economică din prima parte a anului

În semestrul I din 2018, PIB-ul a crescut cu 4%. Datele Finanţelor arată că valoarea adăugată brută a crescut în S I, an/an, cu 6,7% în agricultură, cu 4,4% în industrie şi cu 3,3% în servicii, în timp ce în sectorul construcţiilor aceasta s-a redus cu 2,1%. Deşi INS va publica abia astăzi datele, Finanţele spun că, în ceea ce priveşte contribuţiile la creşterea reală a PIB, se detaşează serviciile cu 2 puncte procen­tuale şi industria cu 1 punct procentual. Finanţele spun că impozitele nete pe produs s-au majorat cu 8,6%, contri­buţia lor la creşterea reală a PIB în S I fiind de 0,9 puncte procentuale.

Pe datele publice, în S I, producţia industrială a crescut cu 4%, an/an, cu o creştere substanţială a producţiei de bunuri de capital – plus 8,9%. Construcţiile au scăzut puţin, dar construcţiile inginereşti (lucrările statului) au avansat cu 13%, iar clădirile nerezidenţiale cu 7. Sectorul rezidenţal suferă serios, în schimb, cu o cădere de peste 20% în prima parte a anului.

În privinţa exporturilor de bunuri, acestea au crescut peste importuri, fapt ce a frânat deteriorarea deficitului de cont curent. Exporturile de bunuri au crescut cu 10% în S I, iar importurile cu 9,7%.

Prin urmare, contul curent al balanţei de plăţi şi-a temperat căderea, înregistrând totuşi un deficit de 3,8 de miliarde de euro, în creştere cu 7,3%, an/an. Investiţiile străine directe au crescut şi ele bine, în prima parte  a anului, -  2,2 miliarde de euro, o creştere de 29,4%, an/an.

Inflaţia a intrat şi ea în iulie pe un trend descendent. Inflaţia anuală s-a redus de la 5,4% în iunie, la 4,56% în iulie.

Problema mare rămâne însă cea a bugetului. În iulie, bugetul consolidat a înregistrat un excedent de 3 miliarde de lei şi, astfel, deficitul bugetar a scăzut de la 14,9 miliarde de lei în iunie, la 11,9 miliarde de lei în iulie. Veniturile totale au avansat cu 13,9%, în primele şapte luni, iar veniturile din TVA cu 9,8%. Problema este că, la TVA, de pildă, programarea este ca veniturile să crească cu 15%, nu cu 10%. Iar guvernul nu a redus, la prima rectificare, prognoza de venituri, dimpotrivă, a majorat-o cu 2,8 miliarde de lei. Datele la şase luni arată că guvernul nu a fost în grafic cu încasările, acestea fiind realizate în proporţie de 96,3% faţă de program. În privinţa TVA, încasările au fost abia la 92,6% faţă de program, iar la accize de 92,4%. Plusurile principale au fost în S I la încasările din impozitele pe salarii (plus 10%) şi din contribuţii de asigurări (plus 7%).

Cheltuielile, la şapte luni, au fost mai mari cu 18%, rezultând un deficit bugetar de 1,26% din PIB, la un PIB reevaluat însă la 945 de miliarde de lei. Un PIB „umflat“, cred mulţi economişti, care, dacă nu se realizează, ar putea avea drept consecinţă depăşirea ţintei de deficit bugetar de 2,97% din Produsul Intern Brut.

iulian.anghel@zf.ro

 

 

 

 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7560
Diferență: -0,0441
Ieri: 4.7581
Azi: 4.2421
Diferență: 0,362
Ieri: 4.2268
Azi: 5.4872
Diferență: -0,1528
Ieri: 5.4956
Azi: 4.1644
Diferență: 0,376
Ieri: 4.1488