Consiliul de administraţie al BNR a confirmat astăzi informaţiile care circulau pe surse de săptămâna trecută şi a făcut al doilea pas de reducere a ratei rezervelor minime în valută pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală, de la 18% la 16%, facilitând rambursarea liniilor de finanţare de la băncile-mamă.
Este cel mai scăzut nivel la care a ajuns acest instrument de politică monetară după 2000. În 1998 rata rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută era de 15% pentru ca în perioada de boom al creditării 2006 2008 să urce la 40%.
BNR a început în ianuarie un proces de reducere a RMO atât la lei, cât şi la valută, eliberând în piaţă 4 mld. lei şi 500 mil. euro.
Acum continuă doar reducerea RMO la valută, iniţiată în numele apropierii de standardele Băncii Centrale Europene. Pe partea de lei, BNR consideră că bancherii dispun de suficientă lichiditate pentru a susţine creditarea în lei, deşi aceasta a accelerat în mai până la o creştere de 7% şi ar putea cere resurse mai mari.
Probabil că BNR nu vrea să stimuleze o revenire a creditului în euro prin eliberarea de valută către bănci şi nici să amplifice presiunile de apreciere a leului deja vizibile de mai multe săptămâni.
În analiza decidenţilor de politică monetară a prevalat teoria menţionată şi în raportul anual al BNR pe 2013: Scăderea consistentă a soldului datoriei faţă de FMI şi îmbunătăţirea semnificativă a fundamentelor economiei româneşti pe parcursul ultimului an, precum şi ameliorarea, pe acest fond, a percepţiei investitorilor asupra economiei şi pieţei locale sunt de natură să diminueze pe viitor nivelul rezervelor valutare considerat adecvat din perspectiva atingerii obiectivelor băncii centrale şi să ofere spaţiu suplimentar pentru reducerea ratei rezervelor minime obligatorii constituite în valută, în vederea continuării armonizării mecanismului RMO cu standardele în materie ale Băncii Centrale Europene.
De altfel, raportul menţionat pedalează pe ideea costurilor legate de nivelul ridicat al rezervelor valutare. Pe de altă parte tot BNR evidenţiază în document faptul că stabilitatea cursului leu/euro în ultimul an spre deosebire de volatilitatea mare a altor monede din regiune s-a datorat în bună măsură acestui nivel ridicat al rezervelor. BNR consideră acum că pericolele s-au redus şi poate renunţa la o parte din rezervă. În iunie aceasta chiar a crescut cu 555 mil. euro, până la 31,3 mld. euro. Pe de altă parte, comentariile legate de costurile mari de administrare a rezervelor intră în conflict cu absenţa unui obiectiv de profitabilitate la nivelul BNR.
Ce se va întâmpla cu valuta eliberată acum de BNR din rezervele minime? Va antrena o apreciere suplimentară a leului în raport cu euro în condiţiile în care astăzi banca centrală a calculat o paritate de 4,3845 lei/euro un minim al ultimelor 13 luni?
Sunt puţine băncile în măsură să folosească o parte din sumele primite în valută pentru acordarea de credite corporate, în condiţiile în care creditarea în valută pentru persoane fizice este şi mai încărcată de restricţii. O parte din aceste resurse ar putea fi plasate în titlurile Ministerului Finanţelor, dar probabil că cea mai mare parte din bani va fi alocată pentru stingerea liniilor de finanţare de la băncile-mamă.
Prin această apropiere de standardele Băncii Centrale Europene, BNR susţine practic procesul de dezintermediere prin care băncile din zona euro îşi reduc expunerile pe România. În 2013 volumul finanţărilor de la băncile-mamă s-a redus cu aproape 20% faţă de 2012, mulţumirea BNR fiind că procesul de dezintermediere se desfăşoară într-un mod ordonat.
Pe de altă parte, BNR cataloghează dezintermedierea în raportul anual drept a doua vulnerabilitate importantă a sectorului bancar românesc.
Guvernatorul Mugur Isărescu urmează să explice raţiunile care au stat în spatele deciziei de astăzi în cadrul briefingului de presă pe care îl va susţine începând cu ora 15:30. Impropriu spus decizia de astăzi pentru că după cum au arătat informaţiile apărute pe surse încă de miercurea trecută decizia de reducere a RMO la valută era deja conturată. Este o situaţie neobişnuită în care o decizie de politică monetară concret formulată ajunge în piaţă cu o săptămână înainte de a fi adoptată în mod oficial. Din această cauză unii analişti au ezitat să o asimileze ca atare, însă dacă această scurgere de informaţii se va repeta ar putea să fie mai încrezători în sursele care au mers chiar până la a anticipa ce decizie de politică monetară va adopta BNR la toamnă - respectiv că va relua reducerea dobânzii-cheie care astăzi a fost menţinută la 3,5% pe an.
Echipa consiliului de administraţie aflată pe finalul mandatului se mai reuneşte pe 4 august şi pe 30 septembrie să ia decizii de politică monetară. Apoi urmează o nouă şedinţă pe 4 noiembrie când ar urma să intre în funcţiune noua echipă. Condusă tot de guvernatorul Mugur Isărescu şi de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, dar din care va lipsi actualul şef al politicii monetare viceguvernatorul Cristian Popa.
