„O provocare este faptul că există încă întreruperi în mecanismul de transmisie a politicii monetare. În mod specific, chiar dacă ratele dobânzilor la creditele noi acordate în monedă naţională au scăzut şi mai mult, ca răspuns la reducerile ratei dobânzii de politică monetară, creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a stabilizat în ultimele luni“, a afirmat Isărescu la evenimentul „CESEE - old and new policy challenges“, a şasea conferinţă a BCE despre ţările din Europa Centrală, estul şi sud-estul Europei.
El a arătat că funcţionarea mecanismului de transmisie a politicii monetare este împiedicată de mai mulţi factori, în particular pe canalul asumării riscurilor. Nivelul încă ridicat, deşi în scădere semnificativă, al ratei creditelor neperformante, aversiunea mare faţă de risc a băncilor, precum şi dezintermedierea instituţiilor de credit din zona euro sunt factori care comprimă mai mult oferta de creditare. În acelaşi timp, revenirea insuficientă a încrederii, în special în cazul companiilor, frânează cererea de credite, a mai spus el.
În timp ce unii bancheri se plâng că nu găsesc suficientă cerere solvabilă şi ezită să-şi asume riscuri, deşi au resurse, creditarea totală continuă să rămână în teritoriul negativ. În primele patru luni din acest an, creditarea totală a scăzut cu aproape 4% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Dinamica anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ pe fondul reducerii puternice a stocului creditelor în valută, creditarea în lei fiind în ascensiune. Liniile de finanţare din străinătate, care au susţinut creşterea creditului de retail în perioada de boom economic, au fost înlocuite acum de depozite atrase pe plan local de la populaţie şi companii.
În România atât dobânzile nominale, cât şi cele reale sunt în continuare pozitive, în timp ce în alte ţări au intrat în teritoriul negativ. Rata reală a dobânzii de politică monetară - diferenţa dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei - a rămas pozitivă în condiţiile în care banca centrală a redus rata-cheie de la 10,25% în 2009 până la 1,75% în prezent, nivel minim istoric. Rata anuală a inflaţiei a fost în luna mai de 1,2%. BNR consideră ca fiind rezonabilă o rată reală a dobânzii în România în jur de 1,5 - 2%, considerând că dacă dobânda reală este mai mică, lumea nu mai economiseşte, iar dacă este mai mare, lumea nu mai investeşte şi stă cu banii la bancă.
Inflaţia mai scăzută decât aşteptările, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european şi decizia BCE de a arunca bani ieftini pe pieţe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue în acest an ciclul de relaxare a politicii monetare prin diminuarea ratei-cheie şi ajustarea rezervelor minime obligatorii.
BNR nu are însă o politică de relaxare cantitativă, precum cea adoptată la nivelul zonei euro, neforţând tranzacţii cu titluri de stat, după cum a declarat recent Isărescu. De fapt, relaxarea cantitativă înseamnă printarea de bani şi achiziţia de titluri financiare pentru introduce lichiditate în piaţă
În contextul crizei, băncile centrale au fost nevoite să facă faţă unor noi provocări apelând inclusiv la măsuri neconvenţionale, precum relaxarea cantitativă. BCE a început în martie programul de suplimentare a lichidităţilor destinat stimulării economiei zonei euro, program prin care tipăreşte bani pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale şi alte active din zona euro. BCE estimează că va injecta în pieţe 60 mld. euro lunar până în septembrie 2016, valoarea totală a programului fiind de 1.100 mld. euro.
Demersul de descurajare a intrărilor de capital speculativ şi declinul creditării în valută au stat în spatele unor particularităţi ale cadrului operaţional al politicii monetare în România, a arătat Isărescu amintind de lăţimea mare a coridorului simetric al ratelor de dobândă şi ratele neobişnuit de mari ale rezervelor minime obligatorii.
„În ultimii doi ani, BNR a profitat de fereastra de oportunitate oferită de fundamentele macroeconomice şi financiare favorabile pentru a lua măsuri în vederea rectificării situaţiei, dar procesul trebuie continuat până la atingerea nivelelor predominante în UE. Privind în perspectivă, este esenţial ca BNR să identifice, aşa cum a făcut-o până în prezent, timing-ul potrivit pentru etapele viitoare ale procesului de aliniere fără a afecta buna funcţionare a pieţelor“.
Banca centrală intenţionează ca într-un an - un an şi jumătate să îngusteze coridorul simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente din jurul ratei dobânzii-cheie de la ă/-1,5 puncte procentuale în prezent la 1 punct procentual. Iar nivelul RMO ar urma să coboare spre 2%. În prezent ratele RMO sunt 8% pentru pasivele lei şi 14% pentru valută.
