Bănci și Asigurări

Isărescu vrea să rămână independent. Independenţa băncii centrale faţă de influenţa politică este esenţială pentru o supraveghere eficientă

Isărescu vrea să rămână independent. Independenţa băncii centrale faţă de influenţa politică este esenţială pentru o supraveghere eficientă

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Autor: Claudia Medrega

24.02.2016, 00:03 405

Independenţa băncii centrale faţă de influenţa politică este esenţială pentru o supraveghere eficientă, şi privind retrospectiv, România a făcut o alegere bună men­ţinând supravegherea bancară ca o prerogativă a BNR, con­sideră Mugur Isărescu, guver­natorul BNR.

„Responsabilitatea pentru suprave­gherea bancară a rămas în unele ţări la banca centrală, în timp ce în alte ţări revine unei autorităţi distincte. Ambele opţiuni sunt valide, şi probabil nu se va ajunge la o soluţie universal valabilă, având în vedere condiţiile financiare specifice fiecărei ţări şi aranjamentele instituţionale. Cred că este mai bine ca supravegherea să fie integrată în banca centrală. Privind retrospectiv, cred că România a făcut o alegere bună păstrând supravegherea ban­cară ca o prerogativă a băncii centrale“, a declarat Isărescu la conferinţa „Central Bank and Supervisory Governance“, organizată de Banca Naţională a Olandei.

Isărescu aduce în discuţie atât avantajele, cât şi dezavantajele integrării supravegherii la nivelul băncii centrale.

Ideea ca supravegherea sectorului bancar să fie complet separată de banca centrală  câştigase teren în anii ’90, pentru a elibera coordo­narea politicii monetare de obiective contradictorii şi a face misiunea şi viaţa factorilor de decizie mai uşoare, aminteşte Isărescu. Guvernatorul BNR recunoaşte că şi el a găsit această idee interesantă la sfârşitul anilor ’90, când colapsul mai multor bănci din România a influenţat procesul de luare a deciziilor la BNR. „Am realizat în acel mo­ment cât de costisitor era în ter­meni de reputaţie pentru o bancă centrală să fie responsabilă de supravegherea şi reglemen­tarea prudenţială.“

Totodată, referindu-se la conflictul dintre stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară Isărescu aminteşte şi că a trebuit să medieze poziţiile divergente luate în timpul şedinţelor de consiliu de către viceguvernatorii care coordo­nau cele două funcţii.

Criza a întărit ideea că băncile centrale tre­buie să urmărească nu doar stabilitatea preţurilor, ci şi stabilitatea monedei şi stabi­litatea financiară.

Dacă înainte de criză „stabilitatea pre­ţurilor“ se detaşase ca obiectiv primordial al băncilor centrale, criza a arătat că această abordare se poate dovedi contraproductivă într-un mediu de instabilitate financiară. În con­secinţă, stabilitatea financiară a câştigat teren pe agenda bancherilor centrali.

Ca reprezentant al unei bănci centrale dintr-o economie emergentă, care nu a avut niciodată „luxul“ de a fi preocupată exclusiv de stabilitatea preţurilor, Isărescu arată că urmărirea stabilităţii financiare nu este practic o noutate. De fapt, băncile centrale au fost tot timpul preocupate de menţinerea celor trei tipuri de stabilitate: stabilitatea preţurilor, a monedei şi stabilitatea financiară, care se condiţionează reciproc.

Bancherii centrali, poate chiar mai mult bancherii centrali din ţările emergente, au fost tot timpul conştienţi că eşecul de a asigura stabilitatea pe un singur palier, le-ar pune în pericol pe celelalte, susţine Isărescu.

Referindu-se la structura actuală de conducere din cadrul BNR, Isărescu susţine că există o separare completă în ceea ce priveşte coordonarea departamentelor relevante: în timp ce guvernatorul este responsabil de componenta de politica monetară, prim-viceguvernatorul coordonează departamentul de supraveghere, un viceguvernator are grijă de stabilitatea financiară şi celalalt de rezoluţia bancară.

Iar procesul de pregătire a deciziilor în sfera politicii monetare şi cea de supraveghere prudenţială are loc în cadrul a două structure distincte, respectiv comitetul de politică monetară şi comitetul de supraveghere. ” Având în vedere că separarea nu este acelaşi lucru cu izolarea completă, trebuie să adaug că ambele comitete sunt prezidate de guvernator”, mai spune Isărescu.

Mugur Isărescu, aflat la al cincilea mandat de guvernator al BNR, a preferat să preia personal coordonarea Direcţiei de politică monetară, aflată în mandatul anterior în portofoliul fostului viceguvernator Cristian Popa, după ce locul acestuia a fost preluat de Liviu Voinea. Din această poziţie, guvernatorul  supraveghează direct stra­tegia de ţintire a inflaţiei, precum şi administrarea lichidităţii din sistemul bancar. Deşi a rămas fără politica monetară, Voinea coordonează totuşi o direcţie foarte importantă, cea de stabilitate financiară. El are, totodată, în subordine şi direcţiile de relaţii internaţionale.

Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, are sub coordonare unele dintre cele mai importante direcţii - Supraveghere, Reglementare şi Autorizare, Contabilitate şi Emisiune şi Tezaur, precum şi direcţia Gestiunea Crizelor Financiare.

AFACERI DE LA ZERO