Ratele neplătite la timp au ajuns să reprezinte aproape ocincime din stocul total de credite contractate de populaţie şifirme în judeţe precum Bistriţa sau Ialomiţa, ponderile fiind lanivel dublu faţă de media la nivel naţional.
După doi ani de criză portofoliile băncilor suferă puternic,mulţi clienţi având probleme la plata ratelor sau dispărând cutotul.
Ponderea medie a restanţelor la creditele în lei, la nivelulîntregii ţări, a ajuns la 10,6% în martie. În judeţele undeproblemele sunt mai mari, ratele sunt chiar însăconsiderabil mai mari. După Bistriţa, care conduce cu 18,8%,vine foarte aproape Galaţiul, cu 18,1%. La polul opus suntGorj şi Mehedinţi, unde sumele restante reprezintă doar 5%,respectiv 7% din totalul împrumuturilor acor-date.
"Creditarea depinde foarte mult de dezvoltarea economică şide nivelul de trai. Acest paralelism se regăşeşte şi în risculbăncilor", spune Iuliu Mureşan, vicepreşedinte responsabil demanagementul riscului la Bank Leumi, un jucător de talie micăcontrolat de cel mai mare grup financiar israelian.
De altfel, Bistriţa se află printre judeţele cu cele mai slabeeconomii. Produsul Intern Brut realizat în Bistriţa în 2010 a fostde numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12miliarde de lei. În Galaţi şi Suceava PIB nu trece de 10 miliardede lei.
Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari între ponderilerestanţelor. În vârful clasamentului se poziţionează Ialomiţa,unde restanţele reprezintă aproape 18% din împrumuturi.Potenţialul economic al judeţului este de asemenea slab, cu unPIB de 4,6 miliarde de lei anul trecut. La ceva distanţă vinejudeţul Alba, cu 13%, iar apoi Galaţiul, cu 12,2%. Media naţionalăeste considerabil mai jos, la 7,4%, iar cele mai mici ponderi alerestanţelor coboară până la 2% în Teleorman, respectiv circa 3% înTulcea sau Vâlcea. Totuşi nici cele trei judeţe nu au economiiputernice, ceea ce arată că în comportamentul de plată existăşi alţi factori de influenţă.
"Unele bănci au poziţii separate pe zone în gestiuneariscului. Chiar dacă dau credite, cer garanţii mai mari", maispune Mureşan.
Valoarea totală a restanţelor - cumulat la creditele în lei şiîn valută - a ajuns la 17,8 miliarde de lei (4,3 mld. euro) lasfârşitul lunii martie, în creştere cu 1,3% faţă de februarie. Înprimul trimestru volumul restanţelor a urcat cu 10%.
După ce la începutul crizei creditele în lei înregistrauprobleme mai mari, în ultimele luni au început să crească mairepede restanţele la valută. Astfel, la sfârşitul lunii martie,valoarea restanţelor la creditele în valută era de echivalentul a9,5 mld. lei (2,3 mld. euro), în creştere cu peste 11% faţă desfârşitul anului trecut. Restanţele la lei au urcat cu puţinpeste 8% în primul trimestru, ajungând la 8,2 mld. lei (2 mld.euro) la sfârşitul lunii martie.
Mureşan spune totuşi că semnele sunt încurajatoare, presiunea decreştere a cheltuielilor cu provizioanele făcute pentru creditelecu probleme atenuându-se. "Situaţia este mai bună decât în urmă cuun an. Se simte o atmosferă de încredere, dar încep să apară şiinvestiţii. În plus garanţiile, cum sunt cele imobiliare, sunt maiuşor de executat, dar şi pentru că preţul este destul de jos",explică el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
