România a înregistrat în primul semestru al anului o creştere economică de 4,7%, după ce PIB-ul şi-a temperat avansul la 4,4% în T2, de la 5% în T1, evoluţie ce pune o presiune suplimentară pe buget, având în vedere nivelul redus la veniturilor fiscale.
Pe serie ajustată sezonier, PIB-ul a crescut cu 4,6% în primele şase luni, după 4,8% în T2, a anunţat astăzi INS.
În primul trimestru al anului, creşterea economică a fost de 5%, pe serie brută, şi de 4,9% ajustat sezonier.
Comparativ cu trimestrul precedent, în T2 România a avut o creştere economică de 1%, ritm uşor mai mic decât cel din T1, de 1,2%.
Ministerul Finanţelor a propus o ţintă de creştere economică de 5,5% în 2019, după un avans de 4,1% în 2018, dar economiştii au pus în repetate rânduri sub semnul întrebării capacitatea economiei de a face un astfel de salt pe final de ciclu economic.
Săptămâna trecută, Guvernul a propus o rectificare bugetară, cu menţinerea ţintei de deficit sub 3%, estimnând un nivel de 2,76%.
În replică, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a comentat că decizia este bună, dar bugetul are o mare problemă, în condiţiile în care veniturile fiscale, după reduceri consecutive de taxe, au ajuns să mai reprezinte doar 27% din PIB. Pe cealaltă parte a tabloului, o pondere foarte mare a cheltuielilor este reprezentată de cheltuielile rigide - salariile şi pensiile - care au ajuns la peste 70% din veniturile fiscale.
La rândul lor, specialiştii Consiliului Fiscal, conduşi de Daniel Dăianu, au cerut săptămâna trecută măsuri de consolidare fiscală (majorarea veniturilor sau reducerea cheltuielilor) pentru că altminteri există riscul ca deficitul să ajungă în acest an la 3,4 – 3,7% din PIB.
”Pe lângă faptul că bugetul este încordat din cauza veniturilor mici şi a cheltuelilor rigide mari, la nivel global, înregistrăm o încetinire economică, iar conflictele comerciale se accentuează. Deficitul de cont curent este foarte înalt şi ar trebui prudenţă în conduita politicii fiscal-bugetare”, comentau reprezentanţii COnsiliului.
