Piaţa bancară este într-un proces de acomodare la noile realităţi, după o periodă lungă de creştere exponenţială, cu dobânzi mici, lichiditate mare, cu abundenţă în toate segmentele, iar portofoliile de credite ale băncilor nu au crescut foarte agresiv, a declarat Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.
“În 2023 vedem o schimbare de paradigma, care nu este neaparat rea. La consum o parte din scădere era şi necesară. Încet-încet vedem începând din al doilea trimestru o mişcare şi la IMM, şi la companii mai mari. Portofoliile de credite la BT sau la alte bănci nu crescut foarte agresiv. O parte este legată de scăderea consumului, o parte a venit din faptul că IMM-urile au aşteptat noile programe IMM Invest sau altele. Totodată, o parte din proiectele de infrastructură sunt în uşoară întârziere, sper să accelerăm acolo”, a declarat şeful Băncii Transilvania la ZF Bankers Summit 2023.
În opinia lui Tetik, premisele sunt bune, creditele neperformante sunt în uşoară scădere, iar relaţia dintre clienţi şI bănci este una bună. “ Banca Transilvania şi alte bănci încercăm să fim accesibili, cât mai transparenţi. Acest lucur ne dă speranţe pentru a doua parte a anului şi pentru periaoda următoare”.
Ce a mai spus Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania la ZF Bankers Summit 2023, ziua 2:
Cred că încă nu am ajuns la un echilibru pentru că inflaţia a fost mare. Acum inflaţia este în scădere, doar că salariile, veniturile nu s-au ajustat. Aşsteptările, nevoile şi cerinţele nu sunt aliniate.
O parte din situaţia pieţei este şi emoţională, despre ce va urma. Au fost, începând cu pandemia, câţiva ani grei pentru toţi participanţii, clienţi persoane fizice sau juridice. Cu război, inflaţie, criză energetică ne-am trezit dintr-o dată în altă realitate. Dar piaţa este funcţională.
Urmărim foarte mult şi ce se întâmplă în restul lumii, în Europa. Pentru că, chiar dacă în România cifrele arată bine, vedem că în Germania există un sentiment, un risc de recesiune, şi fiind cea mai mare ţară din Europa va impacta restul Europei.
Cred că încă suntem într-o perioadă de repoziţionare şi expecativă.
Deja la titlurile de stat şi dobânzile din piaţă sunt în uşoară scădere, dar nu ne aşteptăm ca foarte curând, anu acesta sau anul viitor, să revină la nivelurile din 2020, din 2021. Dar cred că diferenţa dintre inflaţie şi dobânzi va fi destul de scăzută în perioada imediat următoare.
Ca ca să putem investi în infrastruuctură, în tehnologizare, în echipamente, utilaje pentru dezvoltarea ţării, a industiriei, avem nevoie de un curs valutar stabil, cred că acest lucru a urmărit şi BNR. Şi impactul inflaţiei a fost mult mai mic în România decât în alte ţări unde am văzut devalorizări destul de mari. Eu cred că se vede şi încrederea investitorilor locali sau străini în leu, în politica moentară şi în România.
