• Leu / EUR4.7352
  • Leu / GBP5.3288
  • Leu / USD4.2979
Bănci și Asigurări

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Marea întrebare: se poate decupla economia românească de scăderea industriei germane?

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Marea întrebare: se poate decupla economia românească de scăderea industriei germane?

Sorin Pâslaru

Autor: Sorin Pâslaru

26 aug 2019 1602

Toate semnele arată că Germania va traversa o perioadă de recesiune tehnică, dacă nu o traversează deja, având în vedere că în trimestrul al doilea PIB-ul german a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul I din 2019. 

În octombrie, se va afla cum a evoluat produsul intern brut al Germaniei în trimestrul trei din 2019. Dacă va continua să fie în scădere, ca şi în trimestrul doi, atunci  va fi declarată recesiunea tehnică în Germania. Italia a înregistrat creştere zero în trimestrul doi, iar Franţa creştere de 0,2%. 

De asemenea, în trimestrul doi din 2019 au fost în scădere Suedia, cu 0,1%, şi Marea Britanie, cu 0,2%. Dar marea problemă pentru România este Germania, ţara cu care are cea mai mare pondere în comerţ şi în exporturi. 

Canalul prin care încetinirea sau trecerea pe scădere a economiei germane va influenţa economia românească este industria auto. În faţa scăderii vânzărilor de maşini pe plan mondial, cu 6-7% în 2019 faţă de anul anterior, marii producători de maşini sunt puşi în faţa deciziei de a-şi reduce capacităţile de producţie pentru a pierde cât mai puţin. 

Deja, printre producătorii de componente auto cu o prezenţă semnificativă în România circulă informaţia că doi mari producători mari din Europa vor anunţa închiderea a două fabrici. De aceea, toate extinderile de capacităţI de producţie sunt amânate.

Şansa României este că Dusterul produs la Piteşti are o evoluţie foarte bună în Europa însă este de văzut ce se întâmplă cu Ford. Bineînţeles că atuul unei forţe de muncă mai ieftine de 4-5 ori în România decât în vestul Europei va conta. 

Din cauza frânării vânzărilor de maşini, în aproape toate cele 28 de ţări ale Uniunii Europene producţia industrială a început să scadă. În Germania producţia industrială a scăzut în iunie 2019 cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În Cehia, cu o industrie strâns legată de cea germană, cu 3,8%. Interesant este că în Ungaria producţia a rămas pe creştere, la 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Acum întrebarea este cum se poate desprinde România de tendinţa din Germania? 

Industria reprezintă 24% din PIB-ul României, deci o scădere de 4% a industriei an la an înseamnă o scădere cu 1% a întregului PIB. 

Ce alte sectoare din economie ar putea creşte astfel încât să compenseze această dinamică a industriei? Fără îndoială, construcţiile îşi vor continua ritmul de creştere de peste 10%, dar au o pondere redusă de doar 6% din PIB. 

Agricultura a mers bine în primul semestru, dar seceta din august nu este de bun augur pentru rezultatele la producţia de porumb şi floarea-soarelui din trimestrul trei. 

Singurul sector important al economiei unde nu se manifestă semne de slăbiciune este cel de IT&C şi din sectorul de activităţi profesionale/administrative şi servicii-suport. 

IT&C-ul şi activităţile profesionale/administrative, ceea ce înseamnă call-centere şi centre de suport, cresc cu peste 10% pe an şi au împreună o pondere de 12% din PIB. 

Sigur că şi consumul, deci comerţul, va avea rolul său în formarea produsului intern brut, însă imediat ce vor apărea semne de încetinire a producţiei industriale, automat sentimentul consumatorilor se va schimba şi este probabilă o încetinire. 

În aceste condiţii, ce poate face România pentru a putea rămâne pe un nivel al creşterii economice aproape de 5%? Spaţiul de manevră din punctul de vedere bugetar este limitat, deficitul bugetar fiind deja aproape 3% din PIB. 

Acum se vede eroarea strategică de a merge cu deficitul până la limită în condiţii de creştere economică de peste 4-5%. 

În 2009, Polonia a reuşit să se menţină în creştere economică în pofida încetinirii globale pentru că a avut marjă de manevră să scadă contribuţiile sociale pe salarii şi să dea o gură de oxigen economiei de circa 1% din PIB. 

În zona euro Banca Centrală Europeană a dat deja semnalul că va injecta lichiditate în sistem şi că ia în calcul o scădere a dobânzii de referinţă, iar în Statele Unite aceasta deja s-a produs. 

Fără spaţiu fiscal, dacă economia va încetini brusc, singura soluţie va fi micşorarea dobânzii de referinţă, dar după toate semnalele această ipoteză este respinsă deocamdată de conducerea BNR. 

În aceste condiţii, orice program de impulsionare a investiţiilor de IT&C şi centre de suport pentru accelerarea acestui sector, care este de presupus că va evolua pozitiv chiar în condiţii de încetinire economică mondială şi de scădere a industriei în Europa, ar fi binevenit. 

Investiţiile în IT&C înseamnă eficientizare şi creştere a productivităţii, de aceea este foarte probabil ca nivelul acestora să se menţină, să fie ultimele afectate de ajustări.  

 
 
Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7352
Diferență: -0,0042
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2979
Diferență: 0,7619
Ieri: 4.2803
Azi: 5.3288
Diferență: 0,3106
Ieri: 5.3251
Azi: 4.3226
Diferență: 0,0324
Ieri: 4.3235